CU TREI ANI ?N URM?. STA?IA DE POLI?IE KANAM

  Pa?ii lui Kan erau singurii care se auzeau ?n ?ntreaga sta?ie de poli?ie. ?n timp ce mergea ?ncolo ?i-ncoace, ganditor, nu atrase nicio aten?ie ?n jur. Doar ?n cele din urm?, cand decise el c? avuse destul timp de gandit, spuse, ?Ce spui e c? te-au trimis anume aici, corect?”

  ?Da, domnule!” R?spunse o SolHi mult prea timid?. St?tea la doar ca?iva pa?i de Kan, privindu-i cu mare aten?ie mi?c?rile. ?n acela?i timp, f?cea tot posibilul s? evite privirea detectivului, chiar dac? nici ea nu ?tia de ce f?cea asta.

  ?De ce?” Kan ?ntreb?. Dup? care, brusc, f?cand ochi mari, detectivul ??i a?inti privirea asupra ei, o privire care nu a?tepta un r?spuns la acel ?De ce?” dar care p?rea s? ?ntrebe ?Cu ce-am gre?it de mi te-au trimis pe cap?”

  De?i uimit? de ?ntrebarea aceea, SolHi ?l privi ?int? pentru cateva clipe, confuz?. Apoi, privind brusc ?n alt? parte, ?opti, ?Pentru c? eu am cerut s? fiu trimis? aici.” Dup? care, cand sim?i c? fu ?n stare s? fac? asta, chiar dac? ?nc? nu ?ndr?zni s?-l priveasc? pe detectiv ?n ochi, SolHi se plec? ?n fa?a lui, spunand, ?Te rog, sombe, ai grij? de mine!”

  ?La naiba!” Marai Kan. ?Nu la asta m? referisem cand le-am spus c? am nevoie de mai mul?i oameni ?n echip?. ?i… nu m? ?n?elege gre?it, dar… de ce tu?”

  ?Pentru c?-s singura care a acceptat s? vin? aici, sombe?”

  ?Poftim?”

  ?Adic?, cer scuze dac? a sunat ofensator, dar… n-am spus decat adev?rul. Al?ii… au preferat alte echipe.”

  ?De ce?”

  Fu randul lui SolHi s?-l priveasc? cu ochii cat cepele. ?De ce?” Se ?ntreb? ea ?ntr-un final. ?Habar n-am de ce,” strig? ea ?n minte. ?Doar… d?-mi pace s? respir!” Dup? care, ?nc? cer?ind ?ndurare de la detectivul care se holba la ea, SolHi ?n?elese c? acela nu era gata s-o primeasc? ?n echip?. Cel pu?in nu atat de u?or.

  ?ntr-un final, cand Kan ?uier? printre din?i, ?Nu te cred,” SolHi tres?ri ?i-l privi ?n ochi. Kan, f?r? s? atrag? aten?ie uimirii din privirea ei, ??i continu? lini?tit gandul, ?Nu te cred deloc. De ce? Pentru c? echipa mea e cea mai bun?. Cade?ii a?teapt? cu lunile, dac? nu cu anii, s? nimereasc? aici, iar tu-mi spui c? nimeni n-a vrut s? vin? ?i de asta mi te-au trimis pe tine.”

  ??mi pare r?u dac? te-am dezam?git, sombe, dar am spus doar adev?rul. De altfel nu pot min?i. A?a c?: sunt sau nu ?n echip??”

  Cine-i r?spunse ?ntr-un final la ?ntrebare fu Gi ?i nu Kan, ?Desigur c? e?ti ?n echip?!” Un r?spuns care-l mir? pan? ?i pe Kan, care ??i privi colegul cu ochi de vultur, nepl?cut surprins s?-l aud? luand astfel de decizii ?n locul lui. Gi ?ns?, deloc deranjat de privirea colegului, ?l privi ?i-i spuse cu voce sigur?, ?De altfel singur ai cerut pe cineva ?n echip?, mereu plangandu-te c? avem lips? de cadre. Iaca ?i-au trimis pe cineva. De aceea, ar trebui s? fii mul?umit ?i nu s? te plangi pentru nimicuri.”

  ?Mul?umit sunt eu, dar… nu vreau…”

  ?…o fat? ?n echip?, sombe? La asta te referi?”

  ?Exact, c?ci… ah, la naiba, erai tu care-a spus asta,” ?njur? Kan, ?n?elegand c? anume SolHi spusese fraza de mai ?nainte. Apoi, dandu-?i seama c? ?nvartindu-se ?n jurul cozii nu ca?tig? nimic, o privi ?int? pe SolHi, c?reia ?i spuse, ?Ei bine, n-o s? m? ascund, chiar dac?-mi pare r?u s? spun asta: nu-s preg?tit pentru o fat? ?n echip?. De ce? Pentru c? lucr?m cu cazuri grele: criminali ?i alt fel de idio?i. Ce mai, scursori ale societ??ii. Cazuri mult prea complicate pentru o fat? ca tine.”

  ?Asta e singura problem?, sombe? C?-s fat?? Sau… nu-s acceptat? pentru c? am fost suspectat? de crim??”

  ?Ambele, ?i n-ai fost, ci ?nc? e?ti! De aceea nu te pot accepta ?n echip? ori risc ca corbii s? mi se abat? asupra mea, mancandu-m? de viu! Sper s? m? ?n?elegi, SolHi, c?ci…”

  ?Clar c? te ?n?eleg, dar totu?i nu plec, sombe. M-au trimis aici ?i aici r?man,” ?i spuse SolHi sigur? pe sine. Dup? care, luand cutia cu pu?inele lucruri pe care le aduse cu sine, SolHi se a?ez? pe scaun, punand cutia pe genunchi. Apoi, cu ochii tremurand u?or din cauza pulsa?iei lacrimilor, continu? s? priveasc? ?n fa??, continuandu-?i cu ?nc?p??anare gandul, ?Dac? nu ave?i un birou pentru mine, atunci voi lucra de aici! ?i… sper ca m?car pentru anumite lucruri s? m? lua?i ?n considerare.”

  Spunand asta, ochii lui SolHi ?notau practic ?n lacrimi. De fapt pulsau ciudat, c?ci SolHi se ?nc?p??ana s? nu le lase s?-i curg? liber pe obraji. Mai bine zis nu-?i dorea asta… s? plang?! Cel pu?in nu ?n fa?a celor doi detectivi, care ar fi putut-o considera slab? ?i s-o arunce ?n ?uturi din sec?ie. Nu, chiar nu putea pleca. Nu ?n acele clipe cand fusese acceptat? undeva, ca s? munceasc? ?i s?-?i ca?tige singur? buc??ica de paine. Trebuia s-o fac?, c?ci chiar nu mai putea tr?i la mila Minei, a?a cum se ?ntamplase timp de patru ani dup? acel incident.

  De fapt, nu era adev?rat c? cineva o trimisese acolo. Mai bine zis se ceruse singur? dup? ce v?zuse c? majoritatea echipelor care veniser? ?n c?utare de noi cade?i la Academia de Poli?ie ?i refuzaser? cererea. O refuzau tocmai pentru c? ?tia cine e ?i ce se presupunea c? f?cuse. De asta ?i n-o voiau ?n echipa lor, ?n ciuda rezultatelor excelente ob?inute de SolHi. Mai ales, n-o puteau accepta ?tiind c? astfel puteau merge ?mpotriva lui Yun Marie, Procurorul General la acea vreme.

  La fel ?tia ?i SolHi toate astea. ?tia prea bine c? Yun Marie ?i influen?a ?nc? via?a. Chiar ?i a?a, nu era gata s? renun?e sau s? moar?. N-o putea face, c?ci avea o mam? bolnav? de care trebuia s? aib? grij? ?i-o mul?ime de datorii de pl?tit. Din aceast? cauz? ?i ?ncepu s?-?i caute cu ?nfrigurare un loc de munc?. O dorin?? care o f?cu ?nc?p??anat?, dandu-?i seama c? doar astfel va avea ?ansa s? supravie?uiasc? ?n jungla numit? societatea uman?.

  Anume din aceast? cauz? ?i se ?inea SolHi de slujba ceea, de?i Kan nu era gata s-o accepte. ?l auzea clar spunandu-i asta lui Gi, opri?i nu departe de ea, ?N-o pot accepta, Gi! ?tii prea bine pe cine se presupune c-a ucis! ?i, de procuror Yun Marie afl? c?-i aici, suntem cu to?ii mor?i.”

  ?Ar fi trebuit s? te gande?ti la asta ?n urm? cu patru ani, Kan, cand ai dat m?rturie ?n favoarea ei. Asta ?i te face responsabil atat pentru libertatea ei, cat ?i pentru a ei via??. De aceea… de-i liber?, trebuie s? munceasc?. Anume aici, Kan, c?ci n-o s-o accepte nimeni altcineva ?i ?tii prea bine de ce. Da, poate c?-i ?nc? considerat? asasina lui Han YuSan, dar totu?i pare destul de bun? la ale ei ca s? lucreze cu noi.”

  Kan ?i ar?t? col?ii ?Chiar nu ?n?eleg de ce trebuie s? fiu f?cut responsabil pentru libertatea sau via?a ei.”

  ?Pentru c?, dup? cum am zis, ai dat m?rturie ?n favoarea ei. Astfel… ?i trebuie s?-i ?ntinzi ?i acum o man? de ajutor ?i s?-i dai ceva de lucru. De nu, de tu n-o vrei, o iau eu ?n echip?. Numai c?, de se descurc? dup? asta, s? n-o ceri ?napoi, m-ai ?n?eles?” Dup? care, f?r? s? a?tepte r?spunsul lui Kan, Gi se ?ntoarse spre SolHi, c?reia ?i spuse, ?Ce-ar fi s? lucrezi pentru mine, SolHi?”

  ?Huh? Pentru tine, sombe? Dar…”

  ?Da, pentru mine, c?ci c?pc?unul ?sta nu vrea…”

  ?Ba o accept eu, o accept!” Strig? Kan dintr-o dat?. ?Tr?d?tor ce e?ti.”

  ?Da, da, cum spui tu,” bomb?ni Gi plictisit. Apoi, apropiindu-se de SolHi, ?ntinse mana s-o strang? pe a ei, spunandu-i cu voce vesel?, ?Felicit?ri, detectiv Ian, se pare c-ai ca?tigat lupta cu c?pc?unul ?i e?ti ?n echip?! Pentru o foarte lung? perioad? sper eu, s? ne aju?i s? prindem criminalii care chiar fac r?u lumii.”

  ?n timp ce-i stranse mana detectivului, SolHi ?l v?zu zambindu-i larg. La fel nu v?zu nici urm? de pref?c?torie sau r?utate ?n ochii lui, ceva ce-o f?cu fericit?, c?ci ?nsemna c? ?ntr-adev?r fusese acceptat? ?n echip?. Da, fusese acceptat? ?n echipa lui Kan a?a cum ?i visase, c?ci spera ca doar astfel s? poat? uita tot ceea ce i se ?ntamplase ?n to?i acei ani, cand fusese tarat? prin tribunale ?i ?mpro?cat? mereu cu noroi. Chiar ?i a?a, chiar dac? fusese acceptat?, SolHi nu era naiv?. ?tia prea bine unde intrase: ?ntr-o lume a b?rba?ilor, a hienelor de fapt, unde trebuia s? lupte din greu ca s? supravie?uiasc?, o lume de care-i era atat de fric? de cand fusese victima unui viol.

  ***

  Mergand unul lang? altul, pe o str?du?? ?ngust?, Kan ?i SolHi nu-?i spuser? nimic. T?cur? ei mai bine de jum?tate de or? de fapt, c?ci chiar nu era nevoie de cuvinte ?ntre ei. Mai bine zis, ?n cele trei s?pt?mani de cand lucrau ?mpreun?, atat Kan, cat ?i SolHi ?nv??aser? s? se ?n?eleag? din priviri.

  Asta ?ns? nu ?nsemna c? Kan o acceptase ?n totalitate ?n echipa sa. De fapt ?nc? considera gre?it c? acceptase ca ea s? se al?ture echipei. Chiar ?i a?a, SolHi era recunosc?toare c? Kan nu-i spusese un cuvant de r?u ?n tot acel timp, nu a?a cum o f?cuser? ceilal?i detectivi. Aceia, de cum aflaser? c? SolHi intrase ca detectiv ?n sec?ie ?i nu acuzat? de vreo crim? ceva, ?ncepur? s-o insulte, s-o atace cu cuvinte ustur?toare ce dureau ca naiba, mai ales cele prin care i se cerea s? dispar? de pe fa?a p?mantului ?i s? moar?.

  Durea. Chiar durea ca naiba… o durea inima, mintea ?i sufletul ce-i pulsau ciudat de fiecare dat? cand ?l auzea pe vreun detectiv, ce trecea pe al?turi, spunandu-i, ?O asasin? jucandu-se de-a detectivul. Ce ru?ine! ?i-a pierdut cu adev?rat min?ile!”

  Prima dat? cand i se spusese astfel de cuvinte, SolHi planse mult. ?nchis? ?n baia pentru femei, planse mult? vreme, acoperindu-?i gura cu ambele palme ca s? nu fie auzit? plangand. Da, chiar nu-?i dorea s? fie auzit? plangand, c?ci ar fi considerat-o prad? u?oar? ?i-ar fi continuat s-o calce ?n picioare. Chiar ?i a?a, de?i ?tia toate astea, SolHi nu se putu opri din plans mult? vreme.

  ?n cele din urm?, cand furtuna din sufletul ei se calm?, SolHi ??i ?terse lacrimile, ??i sp?l? fa?a ?i mainile ?i ie?i din baie, convins? s? se ?ntoarc? la lucru. Trebuia s-o fac?, c?ci chiar n-avea ?ncotro, la fel cum n-avea pe nimeni acolo s-o sus?in?. Era nevoit? astfel s? se ridice singur? de jos ?i s? stea sigur? pe propriile picioare, con?tient? c? nici insultele ?i nici batjocura nu se vor sfar?i curand.

  Avea dreptate gandind astfel de fapt, c?ci, cand se ?ntoarse la biroul ei, g?si un bile?el l?sat acolo. ?Pierde-te, t…?!” Scrisese cineva pe acel bilet. ??n iad! De nu, de asta crezi c? nu ?i se potrive?te, apoi te putem ajuta s? ajungi anume acolo unde apar?ii… ?n ?nchisoare, ?i nu printre oameni civiliza?i, care fac totul s? supravie?uiasc?.”

  Citind mesajul l?sat pe biroul ei, SolHi ??i sim?i sangele clocotindu-i ?n vene. Ceva ce-o f?cu s? priveasc? ?n jur, la to?i acei ulii fl?manzi ce n-o sc?pau din priviri - ai ei colegi, care p?reau gata s-o devoreze de ea le-ar fi dat ?ansa. Astfel, v?zandu-i holbandu-se la ea, SolHi ?n sfar?it ?n?elese c? trebuia s? schimbe ceva de-?i dorea s? tr?iasc?. De aceea, mototolind foi?a ceea de hartie ?n man?, ?ntreb?, ?uierand cuvintele printre din?i, ?Cine a scris porc?ria asta?”

  Nimeni nu-i r?spunse ?ns?. Minute ?n ?ir doar lini?tea fu st?pan? ?n acel birou ?n timp ce cei prezen?i acolo se spionar? ?n t?cere, a?teptand o reac?ie m?car de la cineva. O reac?ie care ?ntarzia prea mult. Nu lipsir? ?ns? ocheadele, chicotelile, coatele pe care ?i le d?dur? detectivii cat de curand, ?optind glume deocheate la adresa ei. Glume care n-o mai atingeau pe SolHi, ci doar o ?nt?ratau tot mai mult, vrand s?-?i fac? dreptate, una ce-o f?cu s? strige iar cat de curand, ?Am ?ntrebat cine a scris porc?ria asta! Nu m-a?i auzit sau a?i decis s-o face?i pe pro?tii surzi cumva?”

  Insultele ei ??i atinser? ?n sfar?it ?inta cand un idiot, pe nume Hon GiSun, se ridic? dintr-o dat?. ?i, gata ?nc?lzit ?i preg?tit de ceart?, porni spre ea, privind-o de parc? era preg?tit s-o rup? ?n buc??i. Ba chiar se balbai ni?el cand ?i strig?, ?Ce-ai zis, t…?? Pro?ti surzi? Era cumva despre noi? Dac? da, ascult? ?ncoace, tic?loas? ce e?ti: cum ?ndr?zne?ti tu, o criminal? nenorocit? ca tine, s? ne insul?i ?n halul ?sta, aaa?” Un strig?t care se transform? ?n r?get de imediat ce ajunse ?n dreptul lui SolHi.

  ?n loc s? vad? team? sau umilin?? ?n ochii ei, Hon GiSun primi o palm? dureroas? ?ntr-un final, ce-l f?cu s?-?i ?nghit? strig?tul, c?ci chiar nu se a?teptase ca SolHi s? reac?ioneze astfel. La fel nu se a?teptase la a doua palm? ce-i ?ntoarse capul spre stanga ?i la pumnul ce urm? dup? asta, un pumn care-i f?cu nasul s? sangereze r?u. Eventual, prea uimit ca s? poat? reac?iona, Hon GiSun sim?i cum ?l taie pe din?untru cand SolHi ?l lovi ?i ?ntre picioare, ar?tandu-i astfel c? cu ea nu-i loc de glum?. O lovitur? care-l f?cu pe s?rmanul Hon GiSun s? ca?te ochii mari, icnind de durere ?n timp ce-?i atingea cu ambele palme p?r?ile sensibile.

  Nu se termin? ?ns? suferin?a ?i umilin?a lui acolo, c?ci SolHi, care-?i d?du seama c? doar ar?tand c? n-o pot c?lca ?n picioare o s? fie l?sat? ?n pace, ?l ?n?f?c? ?ntr-un final de p?r ?i, tr?gandu-i capul pe spate, ?n timp ce privea cu ur? la fa?a lui, ?i spuse, ?Ce? Criminal?? T…?? E?ti, idiotule, c?ci doar cei care-s ?feti?a” cuiva ?tiu adev?ratul ?n?eles al cuvantului ?t…?!” Un r?spuns care f?cu o parte din detectivi s? pufneasc? ?n ras.

  Alt? parte ?ns?, care ?ineau cu Hon GiSun, ?ncepur? a se burzului la SolHi. Parte din ei chiar vrur? s? se apropie de ea ?i s-o ?nve?e minte. Ceva ce nu se ?ntampl? ?ns?, c?ci colegii lor, care-?i d?deau prea bine seama ce se putea ?ntampla de-ar fi r?nit-o, ?i ?inur? departe de ea. Nu le putur? ?ine ?ns? ?i limba dup? din?i, c?ci se auzir? urlete, strig?te, insulte ?i amenin??ri la adresa lui SolHi ?n toat? sec?ia cat cei ??nfierbanta?i” ?ncercar? s? se elibereze din prinsoarea bra?elor puternice ale colegilor lor.

  Reac?ia lor exagerat? ?ns? n-o impresion? deloc pe SolHi. Din contr?, auzindu-i zbierand ca apuca?ii, sim?i c?-?i dorea parc? s?-i provoace ?i mai mult. De aceea ?i spuse ?ntr-un final, ?Ce? Deloc pl?cut s? auzi?i asta? Sau… a?i fi vrut s? fi?i ?n locul lui cumva?”

  ?ntrebarea ei ?l scoase cu totul din min?i pe unul dintre detectivi, care, ?n?f?cand un scaun, ?l arunc? ?nspre ea. Scaunul ca scaunul se duse unde fusese aruncat: direct ?n geamul s?lii de ?edin?e pe care-l f?cu ??nd?ri, dar totu?i trecu pe lang? SolHi. Aceasta, deloc speriat?, privi la mizeria de cioburi de pe jos, ?ncruntandu-se ni?el, c?ci ?n?elese c? nu era totul ?nc? l?murit ?i c? cearta ceea va dura mult? vreme se pare.

  This book was originally published on Royal Road. Check it out there for the real experience.

  Un gand gre?it ?ns?, c?ci se termin? totul mult mai devreme decat ea se a?teptase, ?n momentul ?n care se auzi strig?tul lui Kan, ?Toat? lumea s?-?i ?in? naibii limba dup? din?i!” Un strig?t care-i f?cu pe ceilal?i detectivi s? se ?ntoarc? ?n fug? la locul lor, privind ?n p?mant ?i nu la Kan. Privi ?ns? SolHi la el, v?zandu-l oprit lang? u??, ?mpreun? cu Gi, dup? ce se ?ntoarser? ?mpreun? de la mas?. ?i, de?i v?zu clar furia din ochii detectivului, SolHi continu? s?-l priveasc? f?r? team?, de?i ar fi trebuit, mai ales cu geamul spart din spatele ei. Un geam care cerea anumite explica?ii, pe care ea decise s? nu le dea, la fel cum decise s? nu spun? niciun cuvant despre ceea ce tocmai se ?ntamplase. La fel ??i ?inu limba dup? din?i ?i cand Kan puse urm?toarea ?ntrebare, ?Ce mama naibii s-a ?ntamplat totu?i aici?” O ?ntrebare la care nu r?spunser? nici ceilal?i detectivi, de parc? luaser? ap? ?n gur?.

  V?zandu-i ?inandu-?i limba dup? din?i, Kan se ?ncrunt?. Sim?i nevoia s? spun? ceva ustur?tor, dar se ab?inu cand d?du ochii peste ?victima” lui SolHi, care se tara spre locul lui, cr?c?nat ?i abia tarandu-?i picioarele dup? el ?n timp ce se ?inea ?nc? cu ambele maini de p?r?ile moi. O priveli?te care-l f?cu pe Kan s? ?n?eleag? c? ceva al naibii de interesant se ?ntamplase, dar despre care nu avea s? afle, mai ales cand SolHi spuse, ?E vina mea, sombe!”

  ?Vina ta, zici?!” Bomb?ni Kan ?ntr-un final. Apoi, observand ?n sfar?it c? SolHi ascundea ceva la spate, ?i spuse pe un ton poruncitor, ?D?-mi-o!” SolHi d?du din cap c? nu. ?Am zis s? mi-o dai!” Ceru Kan pe-un ton r?stit. Nu primi ?ns? nici de data asta ce cerea. De aceea, dandu-?i seama c? SolHi, de se punea ?nc?p??anat?, nici moart? nu se tr?da pe sine, Kan spuse, ?Bine atunci! De preferi s? fie a?a, atunci a?a s? fie! Numai c?… ?ine minte un lucru, Ian SolHi: de azi e?ti singur? ?n r?zboiul ?sta!”

  ?i a?a a ?i fost, c?ci de atunci SolHi a trebuit s?-?i ?nfrunte colegii de mai multe ori. Nu se planse ?ns? nicicand. Doar le ?ntoarse loviturile, insultele, batjocurile, amenin??rile, l?sandu-i pe to?i s? ?n?eleag? c? aplicase ?n via?a ei vestita lege a junglei, ?Ochi pentru ochi ?i dinte pentru tine!” La fel le d?du tuturor de ?n?eles c? singuri o c?utar? atunci cand trezir? acel monstru ce tr?ia ?n ea… unul gata s? ucid? doar ca s? supravie?uiasc?, indiferent de consecin?e.

  ***

  ?Investig?m o crim?,” ?i spuse Kan lui SolHi ?ntr-un final. Dup? care se opri, chiar ?n mijlocul acelei str?zi ?nguste, ?ncercand s? ?n?eleag? ce-i ?n mintea ei. ?n loc de team?, v?zu o privire sigur? la ea ?n timp ce a?tepta ca el s?-?i continue gandul. ?Adic?… ce vreau s? spun: e?ti sigur? c? vei fi bine dup? asta?”

  ?Da, sombe, voi fi bine. De altfel… trebuie.”

  ??tii c? po?i oricand s? ?ncetezi asta, nu?” SolHi d?du din cap c? da. ?La fel cum ?s sigur c? ?i-am spus c? dac?…”

  ?…va fi prea greu, s?-?i spun ?i-mi g?se?ti alt job. Totu?i, sombe, ca detectiv… nu-mi pot alege cazurile.”

  ?Ba sigur c? po?i, c?ci…” Dintr-o dat? Kan t?cu ?i se ?ncrunt?, cand auzi strig?tul lui Gi din dep?rtare, ?Pune?i mana pe tic?losul cela!” Privind ?n josul str?zii, ?l v?zur? pe Gi alergand dup? un tan?r de vreo 18 ani, destul de rapid la ale lui, ceva ce-i cauza o mul?ime de probleme lui Gi. V?zandu-l pe tan?r venind spre ei, Kan marai, ?Exact de ce aveam nevoie… exerci?ii!” Dup? care, v?zandu-l pe tan?r cotind la stanga, se lu? dup? el ca s?-?i ajute colegul. La un moment dat, sim?ind c? SolHi nu-l urma, Kan se uit? spre dreapta. Nev?zand-o acolo, se ?ncrunt? iar ?i-i spuse lui Gi cand acesta ?l ajunse din urm?, ?A ?ters-o! ?i-am zis c-o s? fug? la prima problem?!”

  ?Iar eu ?i-am spus s? nu tragi concluzii pripite f?r? s? fii sigur de asta. Tu ?ns?… nicicand nu ascul?i, m?gar ?nc?p??anat ce e?ti!” Dup? care, ajungand la r?scruce, o luar? la stanga cum cotise ?i tan?rul.

  Imediat ce cotir? ?ns? se oprir? v?zand-o pe SolHi ajungandu-l pe tan?r din urm? pe care-l arunc? ?ntr-un final peste um?r ?i, cand ?l v?zu pe acela pe burt?, ?i r?suci o man? la spate ca s?-i pun? c?tu?ele. ?ntre timp ?i citi Amendamentul Miranda, dandu-i de ?n?eles s? fie cuminte ?i cu limba dup? din?i, de nu se vor ?ntoarce toate ?mpotriva lui la proces. Auzind-o atat de sigur? pe ea, Gi zambi. Dup? care, privind la Kan, ?i spuse cu superioritate, ??i-am spus c?-i bun?! Tu ?ns? nu ?i nu! La fel cum nu crezi nicicand ?n nimeni.” Dup? care, dand din cap cu repro?, Gi se apropie de SolHi, s-o ajute cu fugarul care, de?i ?nc?tu?at, ?ncerc? s? fug?.

  Privindu-i, Kan stramb? din nas. ??tiam ?i eu c?-i bun? la ce face, dar… spuneam ?i eu a?a.” Dup? care, apropiindu-se de Gi ca s?-l ajute s?-l duc? pe tan?r la patrul?, ?i puse o man? lui SolHi pe um?r, l?udand-o astfel pentru reu?it?. Ceva ce-i spuse lui SolHi c? fusese ?n sfar?it acceptat? ?n echip?, iar asta o f?cu s? simt? c? are speran?? ?n via?a ei.

  ***

  PREZENT. ZI.

  ?n clipa ?n care Kan deschise u?a apartamentului lui Mire s? intre, se v?zu for?at s? se trag? un pas ?n spate, v?zand un cap zbur?tor trecand pe lang? el. Nu era capul cuiva anume, ci al unui manechin, care lovi ?ntr-un final cu zgomot peretele din dreapta lor. Asta-i f?cu pe Kan ?i DooSan s? schimbe priviri, mai ales cand auzir? glasul lui Yoon Suk din apartament, ?Ups, cat pe ce s? zboare ?i capul cuiva ?n carne ?i oase!” De asta ?i-?i ar?t? Kan col?ii.

  ?n?elegand ?ns? c? DooSan, c?ruia Kan ?i ar?tase col?ii dup? remarca ceea, nu era de vin?, detectivul scutur? din cap cu repro?. Apoi, apropiindu-se de capul cela, pe care-l apuc? de p?r, cu doar dou? degete, ?l trimise ?napoi pe unde ajunse ?n hol. Dup? care, calm, intr? dup? DooSan ?n apartament, unde-i v?zur? pe SolHi ?i Yoon Suk ?i-o mul?ime de manechine ?n jurul lor. Manechine care z?ceau pe jos, mare parte din ele f?r? cap sau cu el spart. Ceva ce-l f?cu pe Kan s? maraie ?ntr-un final, cand ??i aduse aminte de remarca lui Yoon Suk, ?Iar tu, de-ar fi zburat capul unuia dintre noi, la sigur ai fi fost om mort, sim?ind cum fl?c?rile eterne ale iadului danseaz? ?n jurul t?u.”

  Auzind comentariul detectivului, DooSan se ?ncrunt?. Era confuz din cauza tuturor acelor manechine, al c?ror folos nu-l ?n?elese, la fel cum nu ?n?elese o iot? ce tot f?cea Yoon Suk c-o cros? de golf ?n man?. Un gand pe care trebui s?-l lase pe mai tarziu ?i s? se ?ncrunte iar cand ?l auzi pe Kan spunandu-i lui Yoon Suk, ?S? ?tii c? juc?tor de golf din tine ca din mine pop?. ?i ?tii de ce? Pentru c? capul cela, aruncat de mine adineauri, nu l-ai lovit. Ceva ce un profesional ar fi f?cut-o cu siguran??.”

  ?A? fi f?cut-o ?i eu de mai fi anun?at mai ?ntai,” ?i spuse Yoon Suk sigur pe el. ?Dar, cum n-am ?tiut c? capul are aripi s? zboare ?napoi, nici nu m-am deranjat s? lovesc de altfel. Alt? treab? era de era capul t?u ?n locul lui. Ar fi fost mai distractiv astfel. ?i, cine ?tie, poate a? fi b?tut ?i recordul de ajungea pe lun?.” V?zand privirea piezil? a lui SolHi, Yoon Suk surase. ?Ce?” ?ntreb? el. ?Am spus doar adev?rul. Nu crezi la fel?”

  ?Ce cred eu e c? vorbea un cap sec despre un altul. A?a c?, de nu vrei s? ajung? capul t?u primul pe lun? de pun mana pe crosa ceea ai face bine s? continui ce f?ceai. ?n loc s? ba?i campii.”

  Auzindu-i pe cei doi ciorovaindu-se, Kan privi la DooSan, c?ruia ?i spuse, ?Am zis eu c-o s? fie vesel.” Dup? care se arunc? pe canapea.

  ?Da, ai spus asta. Ce n-ai men?ionat ?ns? a fost c? vom asista la un masacru de p?pu?i,” marai DooSan, privind la s?rmanele manechine ce suferiser? de pe urma colegilor s?i. Apoi, ?n?elegand c? nu ?n?elese nimic, ridic? o sprancean? sus de sim?i durerea pulsand ?n globul ocular cand o ?ntreb? pe SolHi, ?A? putea ?ti ?i eu de-a ce v? juca?i?”

  ?De-a ?Capete Zbur?toare?” O tranti SolHi pe nepus? mas?. V?zand ?ns? mutra acr? a lui DooSan, se gr?bi s?-i spun?, ?Ce ?tiu eu?! Doar… juc?m ?i noi: alandala portocala!”

  ??i mai ziceai c? GhiYon e ciudat cand l-ai numit ?Iubitor de P?pu?i,” bomb?ni DooSan, acoperindu-?i ochii cu palma. ?E?ti mai ciudat? decat el z?u, c?ci m?car acela ??i respect? p?pu?ile nu ca tine.” Se ?ncrunt? ?ns? cand SolHi pufni ?n ras. ?Ce acum?”

  ?Nimic. Doar… nu-mi vine s? cred c-ai ajuns s? ne compari. Ceva ce te face mai ciudat chiar ?i decat noi de altfel.”

  ?Pot s? ?tiu ce te face s? crezi asta?”

  ?Faptul c?… spre deosebire de medicul legist, care taie oameni ca s? vad? ce-i ?n ei, eu ucid p?pu?i f?r? via???!”

  ?Da, doar c? ?p?pu?ile” lui GhiYon tot f?r? via?? sunt.”

  ?Poate. Doar c?… diferen?a dintre noi e c? el ajunge la ?nchisoare de joac? jocul ?sta cu ?p?pu?ile” lui. Eu ?ns?… r?man nepedepsit?. S? zicem doar c? fiecare cu ciud??eniile lui. Chiar ?i a?a… nu po?i s? ne compari.”

  DooSan scutur? brusc din cap, u?or ame?it. ?Prea mult pentru o singur? zi,” bomb?ni el. V?zand ?ns? c? SolHi lu? de jos un alt manechin, pe care Yoon Suk se preg?tea s?-l loveasc?, marai apoi, ?Nu-mi zi c? ?i pe ?sta ?l la?i f?r? cap.”

  ?Doar dac? nu vrei s?-i iei locul,” ?l tachin? SolHi. ??i… procuror Han, prea multe griji v? face?i pentru ni?te ?p?pu?i” s? ?ti?i. Mai ales, v-a? sugera s? nu v? teme?i, c?ci la sigur vor fi ?folositoare” ?i dup?. Ba chiar le pute?i lua acas? de vre?i. Auzisem c?-i un hobby ?ntre prieteni, asta cu ?colec?ionarul de… p?pu?i!”

  ?Gura n-ai vrea s? ?i-o ?ii?” ?uier? DooSan printre din?i. Privi ?ns? chiora? la Yoon Suk cand observ? c? acela era cat pe ce s? loveasc?, de?i el st?tea ?nc? lang? manechin. Ba chiar marai DooSan la Yoon Suk ?ntr-un final, ??ncerci cumva s? vezi cum zboar? capul meu de pe umeri?”

  ?Pentru diversitate n-a? zice nu,” r?spunse Yoon Suk surazand. ?M?car a?a ?tim cum sun? un cap sec c?zand de pe umeri.” Dup? care, v?zand privirea uciga?? a lui DooSan, c?ruia nu-i prea pl?cu gluma, Yoon Suk privi la SolHi, c?reia ?i spuse, ?Randul t?u, sombe! Doar c?… fii atent? cand love?ti, c?ci se pare c? domn procuror se cam teme pentru capul lui.”

  Prinzand crosa ceea din zbor, SolHi stramb? din nas. Ar fi vrut s? nu loveasc?, dar se temea c? DooSan i-ar putea afla secretul. De asta ?i stranse cu putere crosa, cu ambele maini, ?ncercand s? minimalizeze tremuratul mainii drepte. Dup? care, v?zandu-l pe Yoon Suk ?n raza de ac?iune a crosei, ?i spuse furioas?, ?La o parte n-ai chef s? te dai? Sau s? ?ncerc mai ?ntai crosa pe capul t?u?”

  ?De parc? ar fi a?a u?or,” ?i r?spunse Yoon Suk plictisit. ?Timp de trei ore f?r? rezultat mi-am dat seama c?-i ceva imposibil.”

  DooSan f?cu ochi mari de uimire ?Ce?” Strig? el ?ntr-un final. ?I-a?i chinuit pe bie?ii ?b?ie?i” timp de trei ore ?i tot n-a?i aflat nimic? V-a?i fi scutit ?i pe voi ?i pe ei de-o durere de cap de-a?i fi stat voi ?n locul lor. Sau… ar trebui s-o fac eu pe manechinul?”

  ?N-ar fi o idee rea deloc, s? ?tii,” ?i r?spunse SolHi sec. ?M?car a?a vedem cum r?sun? capul t?u cand cade de pe umeri. Sec sau nu?”

  ?Ya, SolHi, n-o ?ncepe, ok?!”

  ?Nu-?i f? griji, detectiv Kan,” spuse DooSan zambind. ?M? descurc ?i singur dac? ceva.” Dup? care, dand manechinul la o parte, ?i lu? locul, spunandu-i cu ?ncredere lui SolHi, ?Hai, love?te! Sunt mai mult decat gata s?-?i ?ndeplinesc un mare vis!”

  ?n loc s? loveasc?, cum ?i-ar fi dorit de altfel, SolHi ?l apuc? de bra?. ?Nu fi prost, ok?! ?i spuse ea. ?Doar… f?-l s? stea ?eap?n. Chiar n-am nevoie de glume proaste, mai ales din partea ta.”

  ?E?ti sigur??”

  ?Absolut. De ce? Pentru c? ideea ?jocului” era s?-l g?sim pe adev?ratul asasin al lui Lee Ha Ni, nu s?-?i zbor ?ie capul.”

  DooSan se ?ncrunt?. ?Asasinul lui Lee Ha Ni? Credeam c?-i sigur c? cei doi…”

  ?Da, e evident c?-s implica?i, dar totu?i… n-avem nimic s?-i acuz?m. De ce? Simplu: nu pot fi doi criminali. Unul din ei la sigur e complice, iar noi ?ncerc?m s? afl?m care din ei.”

  ?Atunci… zi-mi ce-ai ?n minte cu jocul ?sta ieftin.”

  ?S? ?n?elegem cine de fapt i-a dat lovitura decisiv?. ?i-i minte c? avea dou? r?ni, da?! Una la spate ?i alta ?n zona occipital?. Important e s? afl?m cine-a f?cut rana de la spate, care i-a f?cut zob vertebra a cincea, ce a dus la moarte cerebral? ?i apoi la moartea fizic?.”

  ?Ceva ce voi crede?i c-a fost f?cut de dou? persoane diferite.”

  ?Exact. Numai c?, de?i credem asta, nu-i u?or de dovedit.”

  ?V?d ?i eu,” r?spunse DooSan ironic, privind la manechine. ??i totu?i nu-i ceva imposibil. A?a c?… love?te! Dar… cu grij?, c?ci chiar ?in la capul meu!”

  ?Dac? zici!” Murmur? SolHi, lovind pe nea?teptate. Numai c?, din cauza for?ei aplicate, ?i alunec? piciorul, iar capul crosei trecu pe al?turi de capul manechinului. ?Scuze!” Murmur? ea, preg?tindu-se de atac.

  ?Ia stai o clip?!” Spuse DooSan, oprind-o la jum?tatea loviturii. ?E prea mult timp ?ntre a lovi, a aluneca ?i a zbura capul cuiva. Ceva ce i s-ar fi putut ?ntampla ?i asasinului. Doar de nu-i juc?tor profesionist ?i ?tim c? niciunul din ei nu-i. Plus la asta: chiar n-a auzit Lee Ha Ni nimic ?n timpul loviturii? Imposibil, c?ci dac? i-a alunecat ?i atacatorului piciorul, crosa ar fi lovit ceva. Chiar ?i cel mai mic zgomot ar fi alertat-o, cred eu.”

  ?Atunci… a fost drogat?,” spuse Kan, apropiindu-se de ei. ?La fel ca azi noapte.”

  ?Apropo de azi noapte…”

  ?N-o ?ncepe, ok?!” ?l apostrof? SolHi pe DooSan, care-o a?intise cu privirea. ??i, sombe, poate ai dreptate. Totu?i… nu ?n?eleg cine avea de ca?tigat de-o droga. Mai ales… din cate am v?zut din ?nregistr?ri, Ha Ni a venit singur? la u?a lui Mire. Ceva ce te face la sigur s? crezi c-ar fi putut bea ceva ?n apartament. Totu?i, ceva imposibil, c?ci nu cred c? Lee Ha Ni era atat de proast? ?ncat s? bea ceva ?n casa celei mai mari du?mance ale ei.”

  ?Ia stai pu?in!” Murmur? DooSan. ?Ai spus c? Min SinJu a recunoscut c? Ha Ni l-a vizitat ?n club ?n acea sear?, nu?” SolHi d?du din cap c? da. ?Atunci… e posibil s-o fi drogat la fel ca pe tine, nu crezi?” ?ntreb? DooSan, privind-o ?int?. ?I-ar fi putut servi acela?i cocktail, unul ?cu efect ?ntarziat,” ca ?i ?n cazul t?u, ceva ce ea ar fi putut sim?i doar ajungand ?n apartamentul lui Mire.”

  ?S-a sim?it ame?it?… s-a oprit… s-a ?ntors cu spatele ?i… bingo: a c?zut lat?! Astfel i-a dat ?ansa du?mancei s?-i ?ncurce capul c-o minge de golf.”

  ?E ?i asta posibil, Yoon Suk, doar c?…” murmur? Kan, confuz.

  Privi ?ns? Kan la SolHi cand ea spuse, ?Ce dac? nu s-a oprit? M? refer la faptul c?, ?n timpul cer?ii, Mire ar fi putut-o ?mpinge ?i ea s-a lovit cu capul de ceva.”

  ?Ba nu, sombe Ian. Nu-i ceva ce ea a lovit, ci ceva a lovit-o,” insist? Yoon Suk. ?Doar astfel putem explica rana de la spate.”

  ?Nu ?i pe cea din zona occipital? ?ns?,” spuse DooSan. Privi ?ns? al naibii de mirat la SolHi cand ea-i ceru s-o ?mping?. De aceea ?i-i ?uier? printre din?i, ?M? lipsesc! Chiar ?in la capul meu!”

  ?Doar… ?mpinge-m?!” Insist? SolHi, ?uierand cuvintele printre din?i. ?n momentul ?n care DooSan o ?mpinse brusc, ?n timp ce c?zu, SolHi lovi, reu?ind doar s? zgarie capul manechinului cu capul crosei. ?Nici asta nu-i, c?ci…”

  ?Nu te ridica!” ?i ceru Kan dintr-o dat?. ?Doar love?te de unde e?ti!”

  ?Sombe! Nu cred c? Mire a lovit stand ?n genunchi!”

  ?Doar f? ce ?i-am spus! ?i… procuror Han, a-?i face bine s? v? da?i la o parte! Chiar n-am chef s? v?d dou? capete zburand ?n acela?i timp. Doar… de insista?i!”

  Comentariul lui Kan ?l f?cu pe DooSan s? maraie u?or. Apoi, dandu-?i seama c? Kan avea totu?i dreptate, f?cu ca?iva pa?i ?n spate. De acolo o v?zu pe SolHi lovind iar ?i cum capul crosei se ?nfipse ?n spatele manechinului.

  ?Bingo!” Spuse Kan cand v?zu manechinul c?zand. Dar, ?n clipa ?n care DooSan ?n?f?c? crosa din mana lui SolHi ?i lovi capul manechinului, c?ruia ?i f?cu o gaur? ?n zona occipital?, Kan s?ri ?n l?turi, privind ca tr?snit la procuror.

  DooSan ?ns?, f?r? s? atrag? aten?ie privirilor a?intite asupra lui, spuse, ?M?car acum ?tim cum a fost f?cut? ?i cea de-a doua ran?. Ceva ce chiar m? face fericit, c?ci asta ?nseamn? c? avem pentru ce s? ne chem?m ?prietenul” ?n sala de interogatoriu. Pentru mult? vreme de altfel. ?i… dac? tot a cerut ordinul cela, merg dup? el!” Dup? care, sco?and telefonul din buzunar, DooSan form? un num?r, ?ndreptandu-se spre ie?ire.

  Privind ?n urma lui DooSan, Yoon Suk murmur?, confuz, ?De ce am totu?i impresia c? ?n locul manechinului pe care l-a lovit ar fi trebuit s? fie sombe Ian?”

  ?Pentru c?-i adev?rul! Doar c?… norocul meu c-am r?mas ?n via??,” spuse SolHi, p?r?sind ?i ea apartamentul.

  V?zand-o plecand, Yoon Suk ?i Kan schimbar? priviri. ?i, pentru prima dat? de cand ?ncepur? a lucra ?mpreun?, Kan ?n?elese cat de gre?it fusese c? acceptaser? ?i el ?i SolHi slujba ceea. Doar c? era prea tarziu ca vreunul din ei s? mai schimbe ceva.