??n noaptea aceea Min Ho ne-a chemat s? juc?m baschet. Era mult mai nervos decat de obicei cand ne-a chemat, iar asta ne-a atras aten?ia, c?ci nu ?n?elegeam nici unul de ce. Chiar ?i a?a n-am ?ntrebat motivul, pentru c? Min Ho… ei bine, el e genul cela care nu explic? nicicand lucruri. Doar… ??i arat? nemul?umirea ?i cam atat.”

  ??n ce fel ??i arat? nemul?umirea?” Se interes? Kan, care-l interoga pe Yun Shik, unul dintre prietenii lui Min Ho, ?mpreun? cu Yoon Suk.

  ?C?lcandu-i ?n picioare sau luandu-i la pumni pe to?i?” ?i r?spunse tan?rul c-o alt? ?ntrebare. ?i, spunand asta, Kan ?i Yoon Suk ??i d?dur? seama c? tan?rul era cu adev?rat speriat, c?ci fusese luat pe sus de poli?i?ti ?i adus ?i el la interogatoriu, dup? ce Min Ho le spuse celor de la procuratur? c? fusese cu amicii s?i ?n acea sear? ?i nu singur, sperand astfel s? aib? un alibi solid pentru cele ?ntamplate cu So Ra.

  Dup? astfel de cuvinte, Kan ?i Yoon Suk schimbar? priviri, c?ci pentru ei era chiar greu de crezut c? un pu?ti cum ?nc? p?rea a fi So Min Ho putea fi atat de violent. ?n?elegand ?ns? c? Yun Shik nu min?ea deloc spunand astfel de lucruri, traser? adanc aer ?n piept, ?njurand ?n sinea lor, c?ci prea era greu de crezut totul. Abia dup? asta Yoon Suk ?ntreb?, ?Cum r?mane cu b?nuielile voastre?” Tan?rul ?l privi ?ncurcat. ?M? refer la ce-ar fi putut cauza furia lui Min Ho?”

  ??tiu ?i eu?!” R?spunse tan?rul ?ntr-o doar?. ?N-a? putea spune exact, c?ci… ?mi f?ceam mai mult griji pentru mine s? nu fiu lin?at, decat de ce era el furios.”

  ?Lin?at?” ?ntreb? Yoon Suk ?ncurcat. ?Chiar atat de departe poate ajunge So Min Ho cand ??i iese din min?i?”

  Yun Shik surase. ?Se pare c? habar n-ave?i cu cine ave?i de-a face, nu?”

  ?Cam a?a ceva. Tu ?ns? pari s? ?tii ?i destul de bine cu cine te-ai ?nh?itat.” Yun Shik ??i feri privirea cand ?l surprinse pe Kan privindu-l cu mare aten?ie. ??i am dreptate se pare: chiar e?ti ?ngrozit de ce ?i se poate ?ntampla de ie?i de aici ?i amicul t?u afl? c-ai ciripit.”

  ?N-ai sim?i la fel, detective?”

  ?S? simt ce?”

  ?Groaz?? C? ??i po?i pierde via?a doar pentru c? ai vrut s? fii amic cu cineva?”

  ?Deloc,” ?i r?spunse Kan sec. ??i ?tii de ce? Pentru c-ai fi putut pleca oricand. Nimeni nu te poate obliga s? fii amicul cuiva. Nu ?n zilele noastre.”

  ?Nu ?i dac? a pleca de lang? un amic e echivalentul ?mor?ii sociale,” nu-i a?a?” ?ntreb? Yoon Suk, f?candu-l pe Yun Shik s? tresar? ?i s?-l priveasc? speriat. ?Am avut dreptate: So Min Ho te are cu ceva la man?.” Yun Shik d?du din cap c? nu. ?De nu-i asta atunci ce-i?”

  ?Doar… nu puteam s? plec. Atat.”

  ?Iar asta ?mi d? de ?n?eles c? tu ?i amicii t?i sunte?i implica?i ?n ceva ce pute.”

  ?Cam a?a ceva.”

  ?Ceva precum?”

  ?Precum a-i acoperi spatele?” ?ntreb? tan?rul ?ntr-o doar?, luandu-i prin surprindere pe cei doi detectivi. Ba chiar ?i f?cu pe ace?tia s?-l priveasc? cu ochii cat cepele cand Yun Shik le spuse, ?Mai bine zis ?n a trece sub t?cere faptul c? ?n seara aceea Min Ho s-a ?ntalnit cu cea mai bun? prieten? a iubitei sale, Ko Cha Yoon. Sau, ca s? fiu mai exact, c? ?i-a ie?it complet din min?i cand Cha Yoon i-a spus c? amica sa So Ra ?i-a g?sit pe altcineva. Asta l-a transformat pe Min Ho ?ntr-o bestie.”

  ?O bestie care a distrus tot ce-a ?ntalnit ?n cale, nu-i a?a?”

  Yun Shik privi o vreme la Kan, dup? ce auzi ?ntrebarea. ?n?elegand ?ntr-un final c? n-avea ?ncotro ?i c? era absolut necesar s? spun? tot ce ?tie, d?du din cap c? da. ?S-a ?ntamplat pe teritoriul ?colii de altfel, unde am mers s? juc?m baschet. Acolo e unde a primit apelul de la Cha Yoon, cand ?i-a ie?it complet din min?i dup? asta.”

  ??i? Ce-a f?cut mai exact dup? ce-a aflat despre So Ra?”

  ?Doar… a lovit tot ce-a ?ntalnit ?n cale. ?i, de Min Ho e furios, nu conteaz? cine sufer?. Poate ucide de-i st? cineva ?n cale. A?a ar?ta ?i ?n acel moment, de parc? Cha Yoon ie?ea la ?ntalnire ?i nu amica sa.”

  Yoon Suk ?i Kan schimbar? iar priviri. Dup? asta Kan ?ntreb?, ?Kan So Ra ?i So Min Ho, se ?ntalneau cumva cei doi?” Yun Shik d?du din cap c? da. ?Asta explic? multe atunci, c?ci… motiv pentru crim? se pare c? avea deja.”

  ***

  ??n noaptea aceea, dup? ce-a distrus tot ce-a putut, Min Ho ne-a spus c? So Ra a plecat la ?ntalnire cu un altul,” ?i spuse DuJin, al doilea amic al lui Mi Ho, lui Yu, pe care inspectorul ?l interoga ?mpreun? cu SolHi.

  ?Iar tu ?tiai se pare c? prietenul t?u, So Min Ho, ?i Kan So Ra se vedeau pe ascuns, nu?” ?ntreb? SolHi.

  ?Nu din prima. Am aflat pe parcurs.”

  ?Cum r?mane cu Ko Cha Yoon? ?tia ea c? iubitul o ?n?ela cu nimeni alta decat cu cea mai bun? prieten??” Se interes? Yu.

  ?Desigur c? nu, c?ci Cha Yoon e un ?nger pentru Min Ho. Unul pe care-l ?ine departe de nebuniile sale, c?ci e singura care-l poate sc?pa de s?r?cie. Un fel de ?Lampa lui Aladin” sau ceva de genul.”

  ?Lampa lui Aladin?” ?ntreb? SolHi, ?ncruntandu-se. Aducandu-?i aminte c? aflase c? p?rin?ii lui Cha Yoon erau boga?i, privi la Yu ?i-i spuse, ?S?-i ?ntind? covorul ro?u spre p?tura de sus.”

  ?A?a e,” r?spunse DuJin. ?Ko Cha Yoon era biletul de salvare ?i cea care-l putea sc?pa de s?r?cie, ?n timp ce Han So Ra… era cea care-l putea ajuta s? scape de stres. Mai bine zis prada lui, c?ci pe ea se desc?rca ori de cate ori avea nevoie. ?i f?cea asta tocmai pentru c? ?tia c? So Ra ?l iubea ?i-i ap?ra spatele ?i c? n-o s? spun? nicicand nimic. Ba chiar ?i permitea s? se comporte astfel cu ea.”

  ?Te referi la faptul c? era violent?” Se interes? Yu.

  ?Mai mult decat s-o loveasc?, Min Ho o folosea pe So Ra, c?ci ea era ?amica” care-i permitea lucruri pe care Min Ho nu le putea face cu Cha Yoon. O ?amic?” pe care avea de gand s-o lepede odat? ajuns la universitate. Doar c? lucrurile s-au schimbat ?n clipa ?n care Han So Ra ?i-a dat seama de asta ?i au ?nceput s? se certe, tot mai des ?n ultima vreme.”

  ?S-au certat ?i ?n noaptea de 14 decembrie cand a?i luat-o din fa?a clubului?”

  ?Da, pentru c? Min Ho sim?ise nevoia s?-i repro?eze ?tr?darea.”

  ?Cel care ?n?ela dou? fete s-a sim?it lezat pentru c-a fost tr?dat?” ?ntreb? Yu ironic, DuJin d?du din cap c? da. ?Minunat, ce pot spune?! Dar… cum nu e momentul s? fac concluzii pripite, zic s? ne spui unde anume s-au certat, c?ci, din cate am v?zut din ?nregistr?ri, ?n fa?a clubului nu ?i-au zis nimic.”

  ?Da, a?a e, c?ci de cum So Ra s-a apropiat de ma?in?, Min Ho i-a ordonat s? urce, spunandu-i c? trebuiau s? discute.”

  ?Iar So Ra nu s-a opus?” Se interes? SolHi.

  ?Dup? cum am spus So Ra f?cea tot ce-i cerea el. De asta ?i-a urcat ?n ma?in? f?r? s? cracneasc?.”

  ?Ok, era de la sine ?n?eles odat? ce-l iubea. Totu?i r?mane ?ntrebarea unde a?i mers dup? ce a?i plecat din fa?a clubului, c?ci la sigur n-a?i dus-o acas? la Cha Yoon.”

  ?Nu din prima. Adic? am dus-o pe So Ra la casa lui Cha Yoon dup? asta. Mai ?ntai ?ns? Min Ho a condus pe un camp.”

  ?Pe un camp? La mijlocul lui Decembrie?” ?ntreb? Yu cu ochii cat cepele. ?Pentru ce?”

  ?A zis c? aveau nevoie s? discute departe de ochii lumii.”

  ?Voi era?i acolo?”

  ?Eram, lang? ma?in?. Ei ?ns? au mers mai departe. Mult prea departe de noi. Mai bine zis Min Ho a ?n?f?cat-o de man? ?i-a tras-o departe de vehicul, spunandu-i c? trebuie s? discute neap?rat.”

  ?Iar voi doar a?i stat ?i a?i privit cum el o trata ca pe un nimeni?”

  ?Ne temeam,” spuse DuJin, tremurand, privind ?n p?mant cand SolHi ?l privi. ?De asta ?i-am stat deoparte, de?i am ?n?eles c? n-o s? se termine bine c? ne-am dus-o acolo.”

  ?Ce anume va f?cut s? crede?i c? n-o s? se termine bine?”

  ?Faptul c? So Ra a acceptat s?-l urmeze?! Oh, omule, era de la sine ?n?eles c? Min Ho n-o s? ?vorbeasc?” cu ea doar, ci o s-o ?pedepseasc?” pentru c? a mers la ?ntalnire cu altul. Chiar ?i a?a So Ra l-a urmat ca un c??el.”

  ?Poate doar voia s? fie iubit?, nu crede?i?”

  ?Da, eram sigur de asta. ?i ?i-a g?sit iubirea pe care o c?uta: pe-un camp rece, for?at? s? fie a lui, de?i nu era prima dat? cand cei doi erau ?n doi.”

  Spunand asta, DuJin ?ncepu s? tremure, c?ci prin cele spuse ??i d?dea prea bine seama c? nu f?cea decat s?-?i semneze sentin?a. De ce? Pentru c? era clar c? fuseser? complici la un viol, iar asta mirosea a ?nchisoare f?r? doar ?i poate. Nu era cale de ?ntors ?ns?, la fel cum se pare c? nu mai era salvare pentru ei. Doar privi la cei doi detectivi, care st?teau ?n t?cere ?n fa?a lui, privindu-l oarecum dezgusta?i, c?ci era cu adev?rat greu de digerat cele spuse de el.

  Doar ?ntr-un tarziu, cand ?n sfar?it fu ?n stare s? se ia ?n maini, SolHi ?ntreb?, ?Cum r?mane cu voi sau cu So Ra? Chiar n-a vorbit nimeni despre asta cu cineva?” DuJin scutur? din cap c? nu. ?De ce?”

  ?Ne era fric?. Tuturor, c?ci, dup? cum am spus, So Min Ho poate fi diavolul de ??i propune. De altfel nu odat? am sim?it furia lui pe piele, de asta ?i n-am riscat s? spunem cuiva. Nici m?car So Ra. Ea ?ns?, spre deosebire de noi, care ne-am continuat via?a, s-a schimbat enorm ?n acea noapte.”

  ?S-a schimbat? ?n ce fel?” ?ntreb? SolHi.

  ??tiu ?i eu?! Din fata dr?gu?? care zambea mereu ?i era mereu bun? cu toat? lumea a devenit fantom??!” Yu ?i SolHi se ?ncruntar?, apoi schimbar? priviri. ?M? refer la faptul c-a devenit o umbr?: nu vorbea cu nimeni, se ferea de toat? lumea, era mai mereu retras? ?i, de-l vedea pe undeva pe Min Ho, ?l ataca pur ?i simplu. Chiar a ?ncercat s?-i deschid? ochii lui Ko Cha Yoon cu privire la el. Doar c? Cha Yoon, fiind prea orbit? de-a ei dragoste, a preferat s? ?ntrerup? orice rela?ie cu So Ra decat s? renun?e la Min Ho.”

  ?Iar asta a fost pl?nuit de el, nu?” DuJin d?du din cap c? da. ??i tot el a ?mpr??tiat zvonurile c? So Ra ar fi fost ?ns?rcinat? ?i c? a f?cut un avort, nu?” ?ntreb? inspectorul.

  ?La asta am participat ?n trei ?i asta dup? ce Min Ho ne-a povestit c? So Ra a r?mas ?ns?rcinat? ?n noaptea aceea, pe camp. Ne-am temut c? ne poate demasca ?i, dup? ce Min Ho ne-a povestit c? au mers ?n doi ?n Cartierul Chinezesc unde au sc?pat de copil, am pus la cale s-o speriem pe So Ra astfel ?i s-o facem s? tac?.”

  ?F?r? s? v? gandi?i la consecin?e, nu?” ?ntreb? SolHi cu ochii jucandu-i ?n lacrimi, ?n timp ce Yu, abia putandu-se controla, arunc? dosarul pe mas?. ??i nu doar c? a?i ?mpins-o spre marginea pr?pastiei, povestind altora prin ce-a trecut, ca s? fie numit? gunoi, dar a?i ?i avut tupeul s-o acuza?i tot pe ea pentru ce vi s-a ?ntamplat.”

  ?Doar… ne-am ap?rat spatele. Cum am putut ?i noi.”

  ?Ce-a?i f?cut voi se nume?te la?itate,” strig? Yu. ?Se nume?te a fi gunoiul societ??ii, c?ci doar unul ca voi poate fi atat de mar?av ?ncat s? arate o fat? cu degetul, acuzand-o c?-i vinovat? de tot ce i s-a ?ntamplat, cand de fapt n-a?i fost ?n stare s? v? recunoa?te?i propria vin?.”

  ?Doar am vrut s? fim liberi,” strig? DuJin. ?Am vrut s? ne continu?m via?a ?i s? mergem mai departe. Nu v?d ce-i r?u ?n asta, cand So Ra singur? ?i-a f?cut-o cu mana ei, c?ci ?tia prea bine cine-i So Min Ho, dar chiar ?i a?a a continuat s? se aga?e de el.”

  ?A f?cut-o pentru c? voia dragoste, pentru c? voia s? fie acceptat? de cineva,” strig? ?i SolHi. ?A vrut protec?ie ?i prieteni, cand n-a dat decat de dobitoci care au stat pe margine ?n timp ce amicul lor ?i distrugea via?a unei fete.”

  ?Nimeni n-a pus-o s?-l iubeasc?,” spuse DuJin cu arogan??.

  ?La fel cum nu te-a pus nimeni s? te ?nhai?i cu So Min Ho. Ai f?cut-o ?ns? ?i, pentru c? i-ai ap?rat mar??via, ?mpingand o fat? s? sar? de pe acoperi?ul ?colii dup? asta, ajungi ?n ?nchisoare. Nu pentru complicitate, ci ca participant direct la delict, acuzat de viol, extorsiune, for?are la a face avort ?i cate altele. Deci, ce pot s?-?i spun tinere?! Nimic altceva decat c? ai tras lozul cel mare. Ce ai ca?tigat?! Destui ani ?n Centrul de Deten?ie, iar astfel pl?te?ti tu pentru ceea ce i s-a ?ntamplat lui Han So Ra, c?ci chiar n-am de gand s? v? las s? sc?pa?i basma curat? din asta, chiar ?i de dai vina pe So Min Ho. De ce? Pentru c? ai f?cut totul de?i erai con?tient de rezultate, iar asta se pedepse?te f?r? doar ?i poate s? ?tii.”

  Abia st?panindu-se din cauza furiei care-l m?cina pe din?untru, Yu se holb? mult? vreme ?n ochii lui DuJin, care izbucni ?n cele din urm? ?n plans. Se scutura tan?rul cu tot trupul ?n acele clipe, ?n?elegand c? era pierdut pentru c? se ?ncrezuse ?ntr-un prieten. Nim?nui nu-i era mil? de el ?ns?, cel pu?in nu lui SolHi ?i Yu, care sperau ca m?car astfel tan?rul s? ?n?eleag? prin ce trecuse So Ra chiar ?nainte s? sar? de pe acoperi?, dorindu-?i un singur lucru doar: s? dispar? de pe fa?a p?mantului.

  ***

  Destul de ?ncrez?tor ?n norocul s?u ?i c-o s? scape basma curat?, So Min Ho continua s? priveasc? ?int? la DooSan. Ba chiar ?i ranjea ciudat, v?zandu-l pe procuror t?cand, ?n timp ce st?tea chiar ?n fa?a lui, a?teptand parc? o reac?ie sau un gand bun de la tan?r. Acesta ?ns? t?cea de ore bune, de cand fusese adus la Procuratur?, ?i asta pentru c? aflase de undeva c? cel mai bine pentru un de?inut e s?-?i ?in? limba dup? din?i pan? ?i vine avocatul. Era de altfel sigur c-o s? aib? unul, pl?tit de tat?l lui Cha Yoon, c?reia ?i trimisese deja un mesaj, cerandu-i s?-l ajute. ?i, tocmai pentru c? era atat de ?ncrezut de reu?it?, Min Ho continua s? loveasc? cu degetele ?n mas?, sperand s?-l scoat? pe DooSan din s?rite ?i astfel s? poat? acuza procuratur? de abuz.

  Nici DooSan nu era prost ?ns? ?i nici la primul infractor de teapa lui So Min Ho pe care-l prinsese. De aceea, cand consider? de cuviin?? ?i c? trecuse destul timp, iar avocatul a?a ?i nu ap?ruse, ?i ceru lui Min Ho, ?M?car spune-mi de-ai sim?it satisfac?ie f?cand ce-ai f?cut.”

  ?F?cand ce-am f?cut? Nu ?n?eleg despre ce naiba vorbi?i, domn procuror, c?ci eu sunt mai curat chiar ?i decat lacrima. ?i, de cum avocatul meu apare, o s? v? demonstreze asta.”

  ?Da nu z?u?!” Spuse DooSan cu v?dit? batjocur? ?n glas. ?O s? te salveze avocatul? Care anume?”

  ?Cel pe care l-am chemat?”

  ?Sau cel care a?a ?i nu vine?! Ceva ce-mi d? de ?n?eles c? ai fost l?sat balt?, So Min Ho.”

  ?M? ?ndoiesc, c?ci ?tiu prea bine cat de mare e iubirea lui Cha Yoon pentru mine, iar ea o s? fac? totul s? m? scoat? de aici.”

  ?Ar fi f?cut, de n-ar fi aflat ce clas? de gunoi e?ti,” spuse DooSan sigur pe sine, punand poze cu So Ra ?n fa?a tan?rului. Fotografii cu trupul tinerei mai ales, ceva ce-l f?cu pe Min Ho s? se ?ncrunte, apoi s?-i tremure mainile. Ba chiar privi ?n alt? parte la un moment dat cand surprinse privirea lui DooSan a?intit? asupra lui, o privire triumf?toare, c?ci DooSan era ?i el sigur de reu?it?, mai ales cand ?i spuse, ?De n-ai f?cut nimic, atunci… de ce tremuri?”

  ?N-ai face la fel de-ai vedea poze cu un trup?” Scra?ni Min Ho printre din?i.

  DooSan zambi straniu. Se sim?ea dezgustat de tan?rul din fa?a lui, care p?rea s? evite a privi la cea c?reia ?i ?jurase iubire ve?nic?.” O tan?r? care-?i d?duse via?a din cauza lui, dar chiar ?i a?a So Min Ho p?rea s? nu simt? remu?c?ri. Doar… dezgustul de-a privi la trupul lui So Ra. ?Care de altfel a s?rit de pe acoperi? pentru c? te iubea, dezgustat? de tine ?i dezam?git? de via?a care a f?cut-o s? cread? c-o iube?ti, ?n timp ce tu n-ai nici m?car curajul s-o prive?ti cum ar?ta dup? moarte.”

  ?Nu ?n?eleg de ce a? face-o cand n-am fost el cel care a ?mpins-o. A s?rit singur? ?i ?ti?i mai bine decat mine asta.”

  ?Poate. C? a s?rit singur? m? refer. Dar totu?i a s?rit pentru c? tu ai ?mpins-o de la spate. ?tii cand? Atunci cand ai transformat-o ?n ?fantoma” ?colii ca s? ascunzi un viol.” Min Ho ?nghi?i ?n sec, privind iar ?n alt? parte. ?V?d c? ?tii despre ce vorbesc, nu?”

  ?Ba bine c? nu. Chiar n-am idee despre ce vorbe?ti.”

  ?Ba eu cred c? da. Dar nu ?n?eleg motivul. Sau… a fost pentru c? era mai vesel a?a?”

  Min Ho privi cu ur? la DooSan. Apoi, ?ntorcand pozele s? nu mai vad? trupul lui So Ra, ?uier? printre din?i, ?N-am f?cut decat s? m? ap?r ?i s?-i dau unei t…e ceea ce merita.”

  R?spunsul tan?rului ?l cople?i pe DooSan. Se sim?ea dezgustat de felul ?n care idiotul din fa?a lui vorbea despre o tan?r? cu suflet bun, care se sacrificase ca s?-l apere astfel, cand ar fi putut pur ?i simplu s?-l declare ?i s? scape de el. De asta ?i strig? DooSan dintr-o dat?, lovind cu pumnul ?n mas?, ??n locul t?u mi-a? ?ine gura, ?ancule!”

  ?De ce? Pentru c? spun adev?rul?”

  ?Nu, pentru c?-?i permi?i s-o insul?i pe cea care te-a iubit, for?and-o s? sar? de pe acoperi?ul cela ?i ucigand astfel dou? suflete.”

  ?Am ucis? Eu? Nu fi prost, procuror Han, c?ci eu nicicand n-am ucis pe nimeni.”

  ?Desigur c-ai ucis ?i ?tii prea bine pe cine: pe So Ra ?i pe copilul de care ai for?at-o s? scape. Asta ?i te face criminal.”

  ?Ba bine c? nu. ?i ?tii de ce? Pentru c? atata timp cat era ?i copilul meu aveam dreptul s? decid de se na?te sau nu.”

  DooSan lovi iar cu pumnul ?n mas?. ?Aveai dreptul?” ?uier? acesta printre din?i. ?Ba bine c? nu-l aveai, cretine. ?i ?tii de ce? Pentru c?, atata timp cat ai for?at-o s? fie cu tine ?n noaptea cand a r?mas ?ns?rcinat?, nu-?i d?dea dreptul s-o for?ezi s? scape de copil. Dar… poate c? a fost mai bine a?a. Pentru acel suflet ce nu s-a n?scut, c?ci cu un astfel de tat?, un gunoi care nu merit? s? i se spun? tat?, ar fi avut la sigur o via?? de co?mar. Asta ?ns? nu mai conteaz? pe moment, ci ceea ce-o s? se ?ntample cu tine, c?ci o s? am grij? s? stai ?n spatele gratiilor o via?? ?ntreag? de-mi st? ?n putere.”

  Furia din sufletul lui DooSan n-avea margini ?n acele clipe. ??i dorea s?-l termine pe tan?rul din fa?a lui cu propriile maini. ?tia ?ns? c? asta n-ar fi servit la nimic ?i c? ar fi fost o pedeaps? mult prea u?oar? pentru Min Ho. De aceea decise doar s?-l dea pe mana autorit??ilor ?i s?-l fac? s? pl?teasc? astfel cat mai mult posibil.

  ?n clipa ?n care se ridic? ?ns?, cu gand s? plece, DooSan auzi cu stupoare cum Min Ho url? din to?i bojocii, ca o fiar? nebun? sc?pat? din cu?c?. De asta ?i-l privi cu coada ochiului, ne?n?elegand cum avea acela tupeul s? urle astfel cand ar fi trebuit s? plece capul ?i s? se c?iasc? pentru cele f?cute. O dorin?? ce nu-?i avea locul, c?ci So Min Ho nu doar sim?ea remu?care pentru cele f?cute lui Han So Ra, ci se sim?ea el lezat, c?ci, dup? ce arunc? scaunul ce trecu pe lang? DooSan, url? iar la el, ?La r?coare? Pedeaps?? Nu fi?i idiot, procuror Han, c?ci de cand unul merge la r?coare doar pentru c-a petrecut o noapte c-o fat?? Mai ales, de cand se consider? o partid? de amor, de comun acord, viol?”

  ?De cand unul e adult ?i altul minor? Mai ales, de cand amicii t?i au confesat c? Han So Ra a fost for?at? s? fie ?n acea noapte cu tine?”

  Support creative writers by reading their stories on Royal Road, not stolen versions.

  ?Au confesat? Idio?ii ceia au spus c? eu am for?at-o pe So Ra s? fie cu mine?”

  ?Da. La fel cum mi-au spus c? nu mai e?ti minor de mult ?i la fel, tot datorit? lor, am aflat c? ai fost atat de prost ?i lene? ?ncat ai t?i te-au for?at s? repe?i anul dup? ce n-ai trecut examenele. Asta te face apt s? mergi direct la ?nchisoare, prietene. Mai mult de atat: am aflat c? odat? ce-ai for?at o minor? s? fac? sex n-ai nicio ?ans? s? scapi basma curat? la proces.”

  Min Ho pufni dintr-o dat? ?n ras, luandu-l pe DooSan prin surprindere. ?Chiar crezi asta? C? n-am dovezi c? n-a fost for?at? So Ra s? fie cu mine ?n acea noapte? De crezi asta e?ti prost.”

  Fu randul lui DooSan s? surad?, f?candu-l pe Min Ho nervos. Mai ales cand ?i spuse, ?Dintre noi doi cel mai prost e?ti tu, So Min Ho. ?i ?tii de ce? Pentru c?, spre deosebire de tine, care te lauzi cu ?dovezi” ale dragostei lui So Ra pentru tine, noi le avem deja. Ce dovezi? Jurnalul.”

  ?Cel ?n care So Ra a scris totul despre iubirea noastr?. Despre fiecare ?ntalnire mai exact ?i c? n-am nicio leg?tur? cu moartea ei.”

  ?Atunci… chiar e?ti prost, s? ?tii, c?ci nimic din toate astea nu-i scris ?n jurnal. De nu m? crezi, po?i arunca o privire.”

  Aruncand jurnalul din piele neagr? ?n fa?a tan?rului ?i mai ales v?zandu-l pe acesta frunz?rindu-l cu maini tremurande, DooSan savur? din plin victoria. Mai ales cand ?l auzi pe Min Ho urland, ?Nu poate fi! So Ra nu m-ar fi tr?dat astfel. Am v?zut clar mesajele care le scria despre noi. Am v?zut asta.”

  ??i poate c? ai dreptate: poate ?i a scris despre a voastr? iubire. La ?nceput. ?ntr-un jurnal pe care l-am g?sit ars, ?n camera ei, iar asta ?mi d? de ?n?eles c? ?tia prea bine c? te-ar fi putut ajuta ?n caz de-am fi descoperit mar??via ta. Astfel, nevrand s?-?i dea ?ansa s? scapi basma curat?, a sc?pat de acele dovezi.”

  ?Asta e obstruc?ionarea justi?iei,” se balbai el, apucand cu ambele maini de jurnal cand DooSan vru s?-l ia. ?Pentru asta trebuiesc eliberat imediat, c?ci tic?loasa ceea mi-a ?nscenat totul.”

  Aplecandu-se u?or peste mas? ?i apucand jurnalul strans, DooSan ?l trase brusc spre el, for?andu-l pe Min Ho s?-i dea drumul. Apoi, privind ?int? ?n ochii tan?rului care tremura ca varga, ?i spuse, ?Eu n-a? paria pe ?nscenare, So Min Ho ?i ?tii de ce? Pentru c? ce-a fost ?n trecut e de domeniul trecutului. Acum ce-i important e prezentul ?i ce i-ai f?cut tu lui So Ra. ?n special ce-a scris ea ?n acest jurnal: pagin? cu pagin? ?n care te-a descris ca pe cel mai mare tic?los, cel care a for?at-o la multe lucruri ?i nu doar la o partid? de amor ?i apoi la avort. ?Dovezi” care-?i asigur? o sentin?? a naibii de lung?, amice, exact a?a cum ai vrut tu pentru ea.”

  ?Am vrut doar s-o sperii,” spuse Min Ho printre lacrimi. ?Proasta ?ns? a ales s? sar? de pe acoperi?. De ce trebuie s? pl?tesc eu pentru asta?”

  ?Simplu: pentru c-ai fost tu cel care i-a ?ndreptat pa?ii spre acel acoperi?. Prin tot ce-ai f?cut, iar asta te face criminal, So Min Ho. Un gunoi ce nu merit? s? tr?iasc? nicicand printre oameni.” Spunand asta, DooSan ?i ?ntoarse spatele f?r? s?-i pese c? tan?rul plangea ?n hohote. P?rea c? So Min Ho ?ncepu s?-?i regrete faptele afland tot prin ceea ce trecuse So Ra. Lui DooSan nu-i p?sa ?ns? de acele lacrimi de crocodil, c?ci acel tan?r nu era decat un nimeni pentru el ?n acele clipe, iar important era faptul c?-i f?cuser? dreptate lui So Ra.

  ***

  La dou? zile dup? ce reu?ir? s?-l fac? pe So Min Ho s? accepte implicarea sa ?n moartea lui So Ra, SolHi decise s? le arate ?i colegilor adolescentei cat de mult gre?iser? acuzand-o f?r? dovezi. De asta ?i veni ?n acea diminea?? ?n fa?a clasei, ca s? citeasc? scrisoarea pe care Han So Ra o scrisese chiar ?nainte s? moar?:

  ?Da, am f?cut gre?eli, recunosc!” ??i ?ncepu So Ra acea scrisoare. ?Nu-s singura ?ns?. N-am f?cut singur? gre?eli, c?ci… fiecare adolescent ?i fiecare om le face m?car odat? ?n via??. De ce? Din ne?tiin??, din prostie sau pur ?i simplu pentru c? n-are cine s? le arate drumul corect ?n aceast? via??.”

  Citind asta, SolHi se opri pentru cateva clipe, privind cu aten?ie la fe?ele adolescen?ilor, care ascultau ?n t?cere acele cuvinte. Nu putu citi nimic pe fe?ele lor ?ns?. Doar Cha Yoon se vedea plangand ?n pumn, c?ci ei i se p?ruse c? gre?ise de fapt cel mai mult ?n tr?darea lui So Ra. N-avea ce face ?ns? decat s? plang?, c?ci timpul s?-l ?ntoarc? n-avea puterea ?i nici s? mai schimbe ceva.

  ?tia prea bine ?i SolHi asta: c? nu putea schimba nimic. Chiar ?i a?a decise s? termine acea scrisoare cu orice pre?, sperand ca m?car un singur suflet s? fie mi?cat de cele scrise de So Ra, ?De altfel nu-s singura care a suferit ?n urma alegerilor f?cute. Nu-s singura care-a gre?it, dar am fost singura c?reia prietenii i-au ?ntors spatele ?i-au ar?tat-o cu degetul. A fost mai simplu a?a: s? vede?i paiul din ochiul meu, dar nu barna din ochii vo?tri. A fost mai u?or pentru voi s? m? ar?ta?i pe mine cu degetul, decat s? recunoa?te?i c? suferi?i ?i voi, c?ci… e mai simplu s? vezi pe altul c?lcat ?n picioare decat s? fii tu cel c?lcat de t?lpile ?du?manilor,” cei transforma?i ?n fiare pentru pl?cere: voi.

  M-au r?nit enorm ale voastre cuvinte. M-a r?nit faptul c? m-a?i tratat ca pe-un nimeni ?ntr-un final. N-a fost ?ns? asta ce m-a r?nit cel mai mult, ci faptul c? am realizat mult prea tarziu c? nu ?tim practic nimic despre via??. Tot ce ?tim e c? vrem s? ?ncet?m a fi copii, c? vrem s? lu?m propriile decizii ?i s? fim noi cei ce-?i decid soarta, f?r? s? ?tim de fapt c?-i mai bine s? fim copii ?i s? ne tr?im fericirea a?a cum se poate. De ce e mai u?or s? fim copii decat adul?i? Pentru c?-i mai simplu a?a, pentru c? avem mai mult timp pentru noi astfel, nu ne temem pentru ziua de maine ?i nici nu ne amintim de co?marul de ieri.

  Adul?i ?ns? vedem acel co?mar zi de zi. ?l vedem ?n ochii celor ce trec pe lang? noi, ?l auzim ?n insultele celor ?n care am crezut candva, cei care spun atat de u?or cuvinte precum ?gunoi” sau ?fat? u?oar?.” Chiar ?i ?t…?” mi s-a spus candva. Pentru ce? Pentru c-am iubit m-a?i numit voi astfel. Chiar ?i a?a nu v-a p?sat de asta ?i nici s? afla?i adev?rul. Tot ce-a?i vrut a fost un ?ap isp??itor: pentru ale voastre e?ecuri ?i deziluzii, nimeni alta decat eu.

  V? ?ntreba?i acum pe cine am iubit? De-am iubit poate cu adev?rat v? ?ntreba?i? V? r?spund simplu: am iubit - cu sufletul, cu inima, cu regrete. M-am ?ndr?gostit de el c?utand sc?parea din iadul de acas?. Am vrut s? am pe cineva al?turi care s?-mi spun? c? ?i maine r?sare soarele. ?n schimb n-am primit decat palme, insulte ?i p?reri de r?u, c?ci… chiar n-am tr?it iubirea, chiar dac? mi s-a p?rut c? mi-a b?tut ea la u?? cand l-am ?ntalnit pe el.

  R?zbunare probabil v? gandi?i acum: c? scriu aceste randuri ?i c? povestesc lumii prin ce-am trecut c?utand r?zbunare. V? ?n?ela?i ?ns?, c?ci nu s? m? r?zbun scriu asta eu, ci ca s? spun m?car la desp?r?ire lumii prin ce-am trecut. Eu… am vrut doar s? explic de ce iubirea doare. La fel am vrut s? v? ar?t cat de tare m-a?i r?nit vorbindu-m? de r?u ?i ne?n?elegandu-m? cand cel mai mult am c?utat ?n voi sprijin.

  Vou? ?ns? nu v-a p?sat de asta. Nu v-a p?sat nici de dragoste ?i nici de suferin??. Tot ce-a?i vrut a fost s? m? vede?i tarandu-m? la picioarele voastre, ?njosit? cand m? numea?i ?nimeni” sau ?gunoi” ?i chiar v?zandu-m? plangand v-a f?cut s? v? sim?i?i mai bine. Dar… oare a fost mai bine pentru voi? S? vede?i un suflet c?lcat ?n picioare m? refer, un suflet care-a fost destinat s? sufere ?n loc s? fie iubit, un suflet care sper? s? tr?i?i voi o mare iubire, una pe care am sperat eu s? tr?iesc, f?r? s? ?tiu c? m-am condamnat pe mine la o mare de suferin?? ?n clipa ?n care am ales t?cerea ?i-am tr?dat prietenia, nespunand lumii adev?rul meu.

  Care adev?r v? ?ntreba?i probabil?! Cel ?n care exist? doar dezam?gire, c?ci iubire demult nu mai exist?. Un adev?r pres?rat cu p?reri de r?u, c?ci chiar ?mi pare r?u c? n-am ?tiut a m? iubi mai ?ntai pe mine. La fel ?mi pare r?u c? n-am spus mai ?nainte c? eu am fost prima. Da, am fost eu mai ?ntai, apoi a fost Cha Yoon. Am t?cut ?ns?, am trecut cu vederea, sperand c? mai apoi voi fi din nou doar eu. M-am ?n?elat atat de amarnic ?ns?, c?ci am fost doar folosit?, dat? la o parte, tr?dat? ?i insultat? de voi, cei care a?i decis atat de simplu c? tr?dam eu, cand tr?dat? de to?i eram eu.

  Ah, atat de mult am iubit la ?nceput. Am crezut atunci c? am ?mbr??i?at fericirea ?i c?-mi era destinat s? fiu ?mplinit? ?i eu. Dar iar m-am ?n?elat atunci, c?ci ?n clipa ?n care Cha Yoon l-a cunoscut ?i mi-a spus c?-l iube?te a trebuit s? renun? la fericire, de dragul ei. Am t?cut atunci ?i nu pentru c? el mi-a cerut s? tac. A? fi t?cut ?i f?r? s?-mi spun? el ce s? fac. De ce v? ?ntreba?i probabil?! Pentru iubire. Nu pentru el, nu, c? Min Ho chiar n-a meritat asta, ci pentru Cha Yoon, c?ci ?n ciuda faptului c? am fost acuzat? ca fiind o fiin?? rea, care ravnea la a ei fericire, n-am f?cut decat s? ?ncerc s?-i deschid ochii.

  O proast? de fapt. De ce? Pentru c? prietena pentru care m-am jertfit nu m-a crezut atunci. Sau poate am fost proast? c? n-am plecat ?n acele clipe? Nu-s sigur? dac? sincer. Doar… n-am vrut s? sufere nimeni, nici m?car eu. Am ?ncercat s-o ap?r, i-am spus cat r?u ?i poate face acea presupus? iubire. Nu m-a crezut ?ns?, iar via?a mi-a dat palme atunci: mi-a luat ?n acele clipe ?i lini?tea ?i fericirea ?i poate ?i cea mai bun? prieten?. Chiar ?i a?a nu vreau s? sufere Cha Yoon, c?ci via?a asta ??i d? mai mul?i spini decat roze, o umbr? de iubire ?i-o dragoste ce nu exist? de fapt.”

  Terminand de citit acest fragment, SolHi p?str? lini?tea. V?zu triste?ea adumbrindu-le privirea adolescen?ilor, dar iar doar Cha Yoon plangea. Nu-i p?rea ?ns? r?u lui SolHi pentru acele lacrimi, c?ci atat de r?u o dureau ?i pe ea cuvintele lui So Ra. ?i aminteau de-a ei durere, ?i aminteau de oameni ce au aruncat cu pietre ?n ea, numind-o ?n fel ?i chip ?i nu pentru iubire ca ?n cazul lui So Ra, ci pur ?i simplu pentru faptul c? ?nc? respira.

  De asta ?i citi mai departe acea scrisoare cand sim?i o grea ap?sare pe suflet, c?ci ?Doare…,” scria So Ra. ?A naibii de tare mai doare, ca un fier ro?u ce ?i-a trecut prin inim?, l?sand o gaur? adanc? ?n ea. ?i da, la fel de rece e ?i acest acoperi? pe care stau acum, singur?, c?ci nu-i nimeni ?n lumea asta dornic s? urce ?i el aici doar ca s? m? salveze.

  Nu-i nimeni aici, ?tiu asta, simt asta, c?ci i-am ?ndep?rtat pe to?i atunci. De ce? Simplu: n-am vrut ca al?ii s?-mi vad? suferin?a ?i nici golul din suflet. Un gol pe care nu l-am putut umple cu nimic de cand via?a mi-a luat cel mai de pre? dar: al meu copil. Am ?n?eles asta ?ns? mult prea tarziu, cand nu mai era deja, iar asta m-a f?cut s? simt mereu rece ?n jurul meu.

  ?i… doare iar: amintirea lui, amintirea acelui copil de care-mi amintesc doar eu, un nume ce exist? ?n capul meu doar, dar care va ?nceta s? exist? ?n clipa ?n care nu voi mai fi eu. Se va face dreptate ?ns?… ?n clipa ?n care n-oi mai fi… poate. Oamenii o s?-?i g?seasc? iar fericirea ?i lini?tea, cred eu, c?ci… n-o s? le mai par? r?u pentru mine ?i nici ?ap isp??itor nu voi mai fi sau poate sunt doar speran?e de?arte?! Nu-s sigur? de asta. Nicicand nu voi fi. Chiar ?i a?a simt c? nu va durea mai pu?in nici dup? moarte.

  De-o fi s?-?i aminteasc? cineva de mine dup? ce voi pleca, tot ce-mi doresc e s? nu simt lacrimi. Nu vreau nici s? le v?rs ?i nici al?ii s? le verse pentru mine. Tot ce-mi doresc e s? m? strang? cineva ?n bra?e, tu, Cha Yoon, singura care merit? s?-i spun ??mi pare r?u.” Apoi voi pleca. Cat mai departe posibil, acolo unde nu m? cunoa?te nimeni ?i de unde poate o voi lua iar de la cap?t, visand la fericire. Numai c?…

  …servesc oare la ceva cuvintele? Cele ?n?irate pe o biat? foaie alb? de hartie. Nu probabil. Nu servesc ele la nimic, c?ci chiar ?i de le vor citi candva n-o s? le ?n?eleag? nimeni, c?ci eu nu voi mai fi ?n ast? lume s? le explic. Poate e mai bine a?a ?ns?, s? nu mai fiu aici cand ve?i citi aceast? scrisoare, c?ci chiar nu vreau s? v?d ?comp?timirea” ?n ochii vo?tri, cea fals?, cand mai ?nainte v-a?i delectat din plin cu a mea suferin??.

  ?i… da, Cha Yoon, chiar ?mi pare r?u c-ai avut parte de-o astfel de prieten?. Una rea, care-a t?cut despre tot pan? la sfar?it, care nu ?i-a spus m?car ?Adio” la desp?r?ire, dar care totu?i te-a iubit atat de mult. N-am spus nimic pentru c? n-am vrut s? suferi. Am crezut c? de suf?r doar eu va fi de ajuns. M-am ?n?elat ?ns?, c?ci n-am rezistat destul ?i la fel nu am reu?it s? te ?ndep?rtez de cel care-?i va face la sigur atata r?u.

  Sper doar s? deschizi ochii ?nainte s? fie prea tarziu. Sper doar s? nu fii ?i tu ?n locul meu. ?i, de-o fi totu?i s? treci prin acelea?i lucruri ca ?i mine, te rog mult: nu f? ce-am f?cut eu! S? nu treci sub t?cere suferin?a. Spune altora despre ceea ce sim?i, cere ajutor ?i mergi mai departe, c?ci meri?i toat? fericirea, Cha Yoon. Chiar meri?i s? tr?ie?ti ?i s? mergi mai departe, l?sand ?n urm? amintirile dureroase despre faptul c-ai avut o astfel de prieten? precum am fost eu.

  ?i, la desp?r?ire, a? vrea s?-?i spun iar c?-mi pare r?u, Cha Yoon. ?mi pare r?u c? n-am avut ?ncredere ?n tine ?i c? nu ?i-am spus despre ceea prin ce treceam. Am gre?it. ?tiu asta acum cand e prea tarziu ?i cand nu-i loc de ?ntors ?napoi. ?i, de-o fi s?-?i aminte?ti de mine, m?car din cand ?n cand, Cha Yoon, s? zambe?ti. E tot ce-?i cer, c?ci pentru asta ?i-am fost eu al?turi, s? te iubesc din tot sufletul ?i s?-?i spun c?-mi pare r?u,

  a ta Han So Ra, pe veci!”

  ***

  CU C?TEVA CLIPE ?NAINTE DE MOARTEA LUI SO RA

  ?mp?turind foaia de hartie pe care ??i scrisese ultimele ganduri, So Ra l?s? s?-i scape un oftat dureros din piept. Privi apoi ?n zare, prin perdeaua de lacrimi care-i umbrea privirea, la orizontul ?nc?lzit de un soare frumos. V?zu atata lumin? acolo ?i atata c?ldur?. De asta ?i zambi ?ntr-un final. Dup? care, ?tergandu-?i lacrimile, ??i adun? lucrurile ?n ghiozdan ?i se ridic? de jos.

  ?n picioare deja st?tu pentru cateva clipe astfel. Oft? iar strangand manerul ghiozdanului ?n maini. Apoi, cand sim?i c? nu era totu?i corect, scoase scrisoarea din ghiozdan ?i-o ascunse sub o piatr?, acolo, pe acoperi?, ?n timp ce ghiozdanul ?l l?s? ?n locul ?n care st?tuse mai ?nainte. Dup? asta, oftand iar, urc? pe marginea acoperi?ului ?i privi iar ?n zare.

  Nu era nimic special la acel acoperi?. Era unul obi?nuit, ca ori?icare altul: vopsit ?n verde, cu vopsea scorojit? pe alocuri ?i cu atat de multe vechituri uitate pe el. Un loc uitat de al?ii, dar atat de iubit de So Ra, c?ci doar acolo ??i g?sea ea lini?tea ori de cate ori al?ii o c?lcau practic ?n picioare.

  ??i-i frumos totu?i. Atat de frumos!” Spuse ea dintr-o dat?. ?Atat de frumos c? vreau s? tr?iesc. Via?a asta ?ns?… o via?? de caine… n-o s?-mi dea nicicand ?ansa la fericire, chiar ?i dac? n-am ?n?eles de ce. La fel nu m-a tratat nimeni ca pe-o fiin?? uman?. Cel pu?in nu ?n ultima vreme. De asta ?i-am c?utat iubire, acolo unde via?a mi-a ar?tat c?-s spini. Am ignorat avertismentul ?ns? ?i m-am aruncat ?n valtoarea nebuniei ?i-a iubirii oarbe, o iubire care m-a adus ?ntr-un final aici, alungandu-m? dintre prieteni, de lang? a mea familie ?i chiar ?i de lang? cel pe care atat de mult eu l-am iubit. ?i da, vreau atat de r?u s? tr?iesc, via??! E oare asta un lucru r?u? C? vreau s? tr?iesc ?i c? vreau iubire? Nu, nu e, dar chiar ?i a?a tu asta n-o s?-mi permi?i nicicand.”

  Oftand iar, neconsolat?, So Ra privi ?n jos. Nu era nimeni ?n curte. Nu era nimeni s-o vad? ?i apoi s?-i vin? ?n ajutor a?a cum So Ra spera. ?i p?ru astfel c? via?a ?i radea ?n fa?? ?i-o ?ndemna la nebunie prin tot ce f?cea. O nebunie pe care So Ra ?i-o permise ?ntr-un final, ?ntinzand mainile ?n l?turi, ?nchizand ochii ?i bucurandu-se din plin de soarele cald v?zut la orizont. O c?ldur? pl?cut?, ??nainte de frigul etern,” cum ?opti So Ra chiar ?nainte s? sar? ?n gol.

  ***

  Scrisoarea emo?ionant? l?sat? ?n urm? de So Ra o convinse ?n sfar?it pe Cha Yoon c? gre?ise atat de mult judecand-o. De asta ?i se decise s? vin? ?ntr-un final la mormantul fostei ei bune prietene. Nu singur?, ci ?mpreun? cu SolHi, c?reia ?i ceruse s-o ?nso?easc?.

  Ajuns? la mormant, Cha Yoon l?s? flori pe p?mantul proasp?t s?pat, ?ntreband-o apoi pe SolHi, ?Crede?i c? de So Ra ar fi spus altora ce i se ?ntampla nu s-ar fi ajuns la asta?”

  ?Nu ?tiu dac? sincer, Cha Yoon. Chiar nu ?tiu r?spunsul la aceast? ?ntrebare. Pot doar presupune c-ar fi fost mai bine a?a. Cel pu?in n-ar fi plecat cu durerea ?n suflet.”

  ?De asta ?i m? simt atat de vinovat? pentru moartea ei. Precum ar trebui s? se simt? to?i cei care au tratat-o r?u ?nainte de moarte. Cel pu?in ar trebui s? ?nv???m ceva din asta ?i s? ne gandim de dou? ori ?nainte de-a spune ceva, c?ci… cuvintele chiar pot lua vie?i.”

  SolHi zambi trist dup? astfel de cuvinte. ?tia c? Cha Yoon avea dreptate, dar n-avea puterea s?-i spun? c? trecuse de fapt prin ceva similar, dar chiar ?i a?a alesese via?a ?n locul mor?ii, de?i vruse de atatea ori s? procedeze la fel ca So Ra. Doar ?ntr-un tarziu, cand se sim?i st?pan? pe sine, SolHi spuse, ??tii, cred c? pan? la urm? nu-i vina nim?nui aici. M? refer la tine ?i la colegii care doar au vorbit-o de r?u. Sau poate e vina tuturor?! Asta deja o va judeca Bunul Dumnezeu, la momentul potrivit. La fel cred c? e ?i vina lui So Ra aici, c?ci, de-ar fi vorbit cu cineva ?nainte s? urce pe acel acoperi?, poate c? n-ar fi recurs la acel gest extrem. Dar, cum ai spus ?i tu: e timpul s? ?nv??a?i din gre?eli ?i s? merge?i mai departe.”

  ?Chiar dac-o s? doar? mereu? Chiar dac? So Ra n-o s? mai aib? ?ansa asta?”

  ?Da, Cha Yoon: chiar ?i dac? So Ra nu mai are ?ansa asta, o ?ans? la care singur? a renun?at de fapt.”

  Spunand asta SolHi pur ?i simplu ?ntoarse spatele mormantului ?i plec?. Nu privi ?n urm? nici m?car o clip?, c?ci prea o rodea pe din?untru vinov??ia la fel ca ?i pe So Ra: cea cauzat? de moartea copilului ei, cel pe care nu-l putuse ap?ra. Spre deosebire de So Ra ?ns?, SolHi nu renun?ase la lupta ei, o lupt? pe care avea de gand s-o duc? pan? la cap?t, pedepsindu-i pe vinova?i indiferent de consecin?e, chiar dac?-i ardea inima ?n fl?c?ri ?n acele clipe ?i se sim?ea neputincioas?.

  ***

  ?Detectiv Ian, e?ti cu noi?” Auzi SolHi vocea lui A Rim de undeva din dep?rtare. Asta o f?cu s? priveasc? ?ntr-acolo, cu ochi goi, c-o privire pierdut? ?i cu un zambet tamp schi?at de ale ei buze, c?ci nu ?n?elese pan? la urm? nimic din ceea ce-i spusese A Rim.

  Doar cand realiz? c? erau ?nc? la cin? cu toat? echipa ?n?elese ce f?cuse din ea acel caz: ?i r?scolise trecutul ?i-o l?sase goal? pe din?untru, un gol pe care-l umplur? cat de curand regretele ?i agonia. De asta ?i-?i dori s? fi plecat acas? ?i nu s?-?i ?nso?easc? colegii la cin?. Era ?ns? mult prea tarziu, c?ci chiar n-avea cum s? scape de-acolo. Nu pan? nu ar fi plecat ?i ceilal?i.

  Colegii ei ?ns? p?reau s? nu se gr?beasc? acas?. La fel p?rea c? nu suferiser? nicicand tragedii ?n via?a lor ?i c? nicicand destinul nu le fusese de co?mar a?a cum sim?ise SolHi de-atatea ori. Spre deosebire de ei ?ns?, SolHi ??i amintea totul: fiecare moment de co?mar tr?it, fiecare caz pe care-l investigase ?i fiecare poveste pe care o tr?ise ca pe cea proprie. ?i, chiar dac? ?tia c?-i gre?it s? tr?iasc? astfel, nu putea face nimic s? ?mpiedice asta s? se ?ntample.

  Doar putu zambi tamp ?ntr-un final cand surprinse privirile celorlal?i a?intite asupra ei, ?optind dup? asta un abia auzit, ?A? vrea s?-mi mai torni ?n pahar, sombe!”

  Auzind-o cerandu-i asta, Kan nu ?ntreb? nimic. Doar umplu paharul ?i scra?ni din din?i, realizand cat de mult suferea SolHi ?n acele clipe, c?ci el era unicul care ?tia c? SolHi tr?ia tragedia altora ca pe a ei. ?tia asta, dar nu spuse nicicand nimic, sperand ca ea singur? s? scape de acel viciu pe care-l c?p?tase odat? intrat? ?n poli?ie.

  Dup? ce-i umplu paharul, privi atent la SolHi, care-l goli dintr-o dat?. Apoi, for?and un zambet, SolHi privi la colegii ei, care-?i continuar? veseli conversa?ia de parc? nim?nui nu iar fi p?sat de ea. Se ?n?ela ?ns?, c?ci era cineva acolo c?ruia ?i p?sa de ea: DooSan. Acesta, a?ezat chiar ?n fa?a ei, o privea pe furi?, c?ci i se p?rea ciudat al ei comportament. I se p?rea straniu ca ?monstrul care-i d?duse via?a peste cap ?n urm? cu ?apte ani s? ?tie ce-i suferin?a.” Vedea clar ?n acele clipe c? suferea SolHi, c? suferea atat de mult, iar asta-l f?cu s? se ?ntrebe dintr-o dat?, ?Simte? ?i pare r?u? De ce?”

  R?spuns n-avea cine s?-i dea ?ns?. La fel n-avea de cine s? ?ntrebe. Trebui doar s? se fr?mante singur, turnandu-i ?i lui SolHi ?n pahar dup? ce-?i turn? mai ?ntai lui. B?u pahar dup? pahar de altfel, golind ?i el lichiorul tare a?a cum f?cea ?i ea. ?i, atat de straniu c? se cutremur? cand realiz? asta, DooSan ?n?elese c? voia de fapt s-o vad? zambind ?i nu suferind, a?a cum vedea c? sufere ?n acele clipe.

  SolHi ?ns? nu-i atrase prea mult? aten?ie. La fel p?rea s? nu-i pese c? anume DooSan ?i umplea paharul ?i nu Kan. Doar cand ?i atinse mana lui DooSan, ?n clipa ?n care el ?i mai umplu odat? paharul, tres?ri ?i ridic? privirea, uitandu-se ?int? ?n ochii lui. Nu spuse nimic SolHi. La fel nu spuse nici el. Doar se privir? ?n t?cere, mult? vreme, ?ntrebandu-se din priviri cat adev?r ?i cat? minciun? era de fapt ?n a lor via??.

  Ganduri pe care trebuir? s? le lase pe alt? dat? cand auzir? ?ntrebarea lui Kan, ?Filma?i cumva o scen? de dragoste?” Cuvinte care-i f?cu pe ceilal?i s? tresar?, privind la ei mai tarziu, uimi?i.

  Acea ?ntrebare fu semnalul pentru SolHi ?i DooSan s? reac?ioneze: ??i retraser? brusc mainile ?i, golind paharele, privir? ?n alt? parte. Apoi, ?n?elegand c? era necesar s? spun? ceva ca s? alunge acel sentiment ciudat ce se l?sase ?ntre ei, SolHi spuse, ?Scen? de dragoste ?ntre doi du?mani, sombe? Pe dracu! Ce cred eu e c? vezi iubire acolo unde nu-i. ?i… s? ?ncetezi a mai bea desigur, c? ai ?nceput a vedea lucruri stranii mai nou.”

  ?Crezi tu? C? v?d fantome? Ba nu, SolHi: sunt cat se poate de con?tient c? nu m? ?n?el ?i c? voi doi…” T?cu ?ns? Kan sim?ind privirile celorlal?i a?intite asupra lor. ?i, dandu-?i seama c? poate vorbise mai mult decat trebuia, schimb? cat de curand subiectul, ?S? l?s?m asta pe alt? dat? ?i s? bem. Ia, Yoon Suk, mai cere de b?ut!”

  SolHi stramb? din nas auzindu-l pe Kan vorbind astfel. Se sim?i dat? la o parte, c?ci spuse dintr-o dat?, ?De ce s? nu vorbim despre iubire, sombe? Ceva ce cred c?-i absolut necesar s? vorbim despre ?n aceste clipe.”

  ?Iubire?” ?ntreb? DooSan, zambind batjocoritor. ?Nu cred c? e necesar s? vorbim despre ea odat? ce nu-i. Cel pu?in nu ?ntre noi, doi du?mani care nu-?i doresc decat s? se lin?eze unul pe altul.” Apoi, sub privirile ?int? ale celorlal?i, DooSan mai d?du un pahar peste cap, nep?sandu-i defel de privirea uciga?? a lui SolHi.

  Tres?ri ?ns? ?n clipa ?n care o auzi pe A Rim spunand, ?Iubirea dintre doi du?mani e mai intens? s? ?ti?i, procuror Han. Mai ales ?n vreme de r?zboi. De asta ?i nu cred c? nu se merit? de vorbit despre iubire.”

  ?Cum r?mane cu Han So Ra, A Rim?” ?ntreb? SolHi. ?Iubirea ei a p?gubit-o doar.”

  ?Sunt de acord aici, c?ci iubirea nu-i roman??, ci tragedie,” ?uier? DooSan printre din?i. ?La fel cum poate fi tragedie iubirea dintre doi du?mani.”

  ?Vorbi?i din proprie experien??, domn procuror?” ?ntreb? A Rim ?ntr-o doar?. ?Mai bine zis vorbi?i astfel din cauza acelui s?rut fierbinte pe care vi l-a?i dat nu demult?” SolHi ?i DooSan o privir? cu ochi de vultur. ?De reac?iona?i astfel ?nseamn? c? ?ti?i despre ce s?rut vorbi?i: unul cu iz de amantlac, cand pe al?ii vre?i s?-i face?i s? cread? c? sunte?i du?mani. Dar, e mai incitant astfel, trebuie s? recunosc. La fel se merit? de vorbit mai bine despre ea, decat despre dragostea tragic? a unei adolescente, nu crede?i?”

  SolHi zambi. ?S? vorbim despre un s?rut? Nu v?d de ce cand n-a fost nimic special ?n el. Doar… unul ca toate celelalte. Un s?rut pe care mul?i l-au avut la via?a lor. Unul ordinar i-a? spune eu.”

  Cuvintele lui SolHi r?nir? cumplit inima lui DooSan. Chiar ?i de nu voia s? accepte asta, c? al lor s?rut fusese special, DooSan se sim?i zdrobit pe din?untru. ?i, de parc? ?arpele r?zbun?rii s-ar fi strecurat ?n?untrul lui, DooSan b?u pan? la fund lichiorul pe care ?i-l turnase mai ?nainte, ?uierand printre din?i, ?Un s?rut deloc demn de amintit. Unul de la care n-am sim?it pl?cere, A Rim. Doar… ceva ?necesar” ?i ceva ce n-o s? repet nicicand de altfel, nici chiar de asta depinde via?a mea.”

  Spunand aceste cuvinte, DooSan privi ?int? ?n ochii lui SolHi. Zambi apoi, v?zand-o derutat?, c?ci la sigur nu a?teptase contraatacul. Se sim?ea atat de bine, c?ci se r?zbunase astfel pe ea, pentru faptul c? desconsiderase al lui s?rut, c?ci nu-l l?sa mandria pe DooSan s? accepte c? fusese un s?rut pe care ?i-l dorea repetat, un s?rut fierbinte ce-ar fi putut culmina c-o noapte ?n doi de nu s-ar fi ?nc?p??anat s-o r?neasc? iar ?i iar.

  V?zu chiar lacrimi lic?rind ?n ochii lui SolHi. Nu sim?i remu?care ?ns?, c?ci sim?ea c? doar astfel putea ca?tiga acea ciudat? b?t?lie ?ntre doi du?mani deveni?i ?aman?i.” Cu gandul doar se iubeau, pandindu-se cu inima, dar nicicand acceptand adev?rul.

  ?ntr-un final, cand A Rim ?ntreb?, ?Nu crede?i c-a?i fost grosolan acum?” DooSan se foi nervos pe scaun. Nu spuse ?ns? nimic, ci-?i mai turn? ?n pahar. A Rim ?ns? ??i continu? nestingherit? gandul, privind ?int? la SolHi, care privea absent? paharul gol, p?rand a fi pe cale s? izbucneasc? ?n plans, ?Chiar ?i de-a fost ?n interes de serviciu, s? spui c?-i o gre?eal? ireparabil?, mi se pare o tampenie.”

  ?De nu ?tii istoria din spatele acestor cuvinte, A Rim, ?i-a? sugera s? taci!”

  ?De ce?” ?ntreb? A Rim, de?i Kan le strigase s? termine cearta ceea f?r? rost, c?ci chiar nu se merita s?-?i strice to?ii dispozi?ia. ?Pentru c? asta v? lezeaz? orgoliul de macho? Pentru c? SolHi a fost prima care a negat c? a sim?it ceva s?rutandu-v??”

  ?Ba nu,” spuse SolHi calm?, privind la DooSan, care fierbea practic pe din?untru. ?N-a ?nsemnat nimic acel s?rut pentru c?… are dreptate procuror Han: nu poate fi iubire, acolo unde-i ur?.”

  ?Ur?? Nu ?n?eleg de ce, c?ci, din cate ?tiu, n-a murit nimeni din cauza voastr?.”

  ?Ba a murit, A Rim: fratele lui din cauza mea. De asta m? ur??te ?i de asta m? vrea moart?.” A Rim o privi cu ochii cat cepele, ceilal?i privir? ?n p?mant. Doar DooSan o str?fulger? pe SolHi cu privirea, dandu-i parc? de ?n?eles s? nu continue acel gand. SolHi ?ns? se ?nc?p??an? s? nu tac? ?i spuse, ?De altfel am fost judecat? pentru moartea lui Han YuSan. Sunt ?nc? suspect? ca s? fiu mai exact?, iar asta ?i d? dreptul s? m? urasc? ?i s? m? vrea moart? pan? la sfar?itul vie?ii lui.”

  Dup? astfel de cuvinte SolHi ??i turn? ?n pahar. ?l d?du peste cap dup? asta ?i, ridicandu-se mai apoi ?n picioare, pur ?i simplu plec?. Nu privi ?n urm? nici m?car pentru o clip?, de?i sim?ea clar privirile celorlal?i a?intite ?n urma ei. Doar plec?, sim?ind durerea zvarcolindu-se ?n suflet, c?ci min?ise atunci cand spusese c? s?rutul cu DooSan nu valorase nimic. Din contr?: acel s?rut fu totul. A fost un s?rut a?a cum doar odat? sim?ise. Odat? demult, un s?rut ?ntr-o noapte fierbinte ?n bra?ele unui str?in, a?a cum fusese pe cale s? mai petreac? una ?n bra?ele lui DooSan. Nu vruse soarta ?ns? - s?-i lase s? se apropie, condamnandu-i la a fi du?mani pe veci.